Marti, Ianuarie 30, 2007, 11:59 PM 

Songs to play_country
     media: 4.00 din 1 vot

Marti, Ianuarie 30, 2007, 03:35 PM 

Songs to play_Regine Velasquez
     media: 0.00 din 0 voturi

wonderful voice

Luni, Ianuarie 29, 2007, 04:40 PM 

Songs to play_Tori Amos
     media: 0.00 din 0 voturi

Luni, Ianuarie 29, 2007, 04:39 PM 

Songs to play_ Texas
     media: 0.00 din 0 voturi

texas - say what you want

Luni, Ianuarie 29, 2007, 04:09 PM 

Songs to play_ Norah Jones
     media: 0.00 din 0 voturi

Thinking about you

http://www.bestmusic.ro/Norah_Jones_lanseaza_noul_album___8211____8220_Not_Too_Late__8221__pe_30_ianuarie-stiri3218-1.html#asculta



Duminica, Ianuarie 28, 2007, 11:40 PM 

Songs to play_Hara
     media: 0.00 din 0 voturi

Aiurea
http://www.radio3net.ro/rorock.php?cx=details&id=610#p_player3133

Ma priveste - ma-nfioara,
Imi zambeste - ma omoara!
Ma loveste - ma doboara,
Dar eu vreau si-a doua oara!
Si de-n cer ma urca-n seara
Ziua-n iad iar ma coboara!

Ma prinde, ma lasa,
Ma vinde, nu-i pasa!
Ma strica, ma drege,
Iar de cad ma culege!

Aiurea, aiurea,
Aiurea - as vrea sa plec sa-i uit caldura!
Aiurea as pleca...
Aiurea, aiurea,
Aiurea - as vrea sa plec sa-i uit caldura!
Aiurea as pleca
Sa ma pot lasa de ea!

Ma iubeste - ma loveste,
Ma doreste - ma goneste,
Ma ingheata, ma topeste
Dar ea crede ca-mi prieste!
Si de-n cer ma urca-n seara
Ziua-n iad iar ma coboara!

Ma prinde, ma lasa,
Ma vinde, nu-i pasa!
Ma strica, ma drege,
Iar de cad ma culege!
http://209.85.135.104/search?q=cache:F7tucSMwvKcJ:www.radio3net.ro/rorock.php%3Fcx%3Dalbume%26id%3D279+hara&hl=ro&gl=ro&ct=clnk&cd=10&lr=lang_ro

Duminica, Ianuarie 28, 2007, 11:06 PM 

Ganduri
     media: 0.00 din 0 voturi

mi-e dor..tare dor..ma ustura sufletul..nu credeam ca sufletul doare..ma ustura inima..nu credeam ca inima doare..ma frige..as pune un balsam dar nu exista..nu am de unde sa il iau..o singura solutie am...sa ma obisnuiesc cu toate-acestea

Duminica, Ianuarie 28, 2007, 10:44 AM 

Songs to play - A.Jacaranda
     media: 0.00 din 0 voturi

Sambata, Ianuarie 27, 2007, 11:05 PM 

Songs to play_Nickelback
     media: 0.00 din 0 voturi

Nickelback - Photograph
Nickelback - Photograph

Nickelback - Far Away
far away-nickelback
Pride and Prejudice Music Video "Far Away" Nickelback

Nickelback - How you remind me
RE-Nickelback-How you remind me




Sambata, Ianuarie 27, 2007, 02:46 PM 

Ore suplimentare
     media: 0.00 din 0 voturi

« A fost odata ca niciodata un nou Cod al muncii, ale carui inceputuri nu se pierd in negura vremurilor. El a fost adoptat pe 1 ianuarie 2007 si este in conformitate cu normele europene.

Cele mai interesante clauze ale sale sunt cele referitoare la timpul de lucru si orele suplimentare. Astfel, saptamana de lucru cumuleaza 40 de ore in folosul angajatorului. Durata maxima legala a timpului de munca nu poate fi mai mare de 48 de ore, aici fiind incluse atat orele de program, cat si orele suplimentare. Un calcul simplu ne arata ca nu putem lucra mai mult de 10 ore pe zi. Sigur ca da...

Daca ai fost nevoita sa lucrezi suplimentar, atunci vei fi platita pentru efortul suplimentar cu minimum 75% din salariu de baza sau vei primi ore libere in urmatoarele 30 de zile. Mai mult, daca lucrezi si in weekend sau de sarbatori, atunci aceste ore trebuie platite dublu.

Daca lucrezi cel putin 3 ore in intervalul 22:00-6:00 sau mai mult de 30% din programul tau de munca se desfasoara in respectivul interval, atunci se considera ca esti salariat de noapte si ai dreptul la un program de lucru redus cu o ora fata de durata normala sau de un spor de minim 15% din salariu. Si-am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa! “

Comentarii Forum:

Trimis de alexandra la 22 Ianuarie 2007, ora 10:29
este foarte bine,in felul acesta nu se mai profita dupa urma angajatului,tinindu-l non stop pe un salariu mizer.

Trimis de carmella1959 la 25 Ianuarie 2007, ora 22:17
este foarte bine! dar nu se va respecta in Romania, angajatorii profita de piata fortei de munca din Romania care e slaba.Si inca este valabila lozinca : " nu-ti convine, pleaca!"

Trimis de ze_ma_co la 26 Ianuarie 2007, ora 20:21
Nu cred nici eu in acest program de lucru. Ne imbatam cu apa rece ,in conditiile in care patronii iti fixeaxa planuri astronomice pe care nu le poti atinge nici intr-o suta de ore lucrate peste program.Nu ca suntem in Romania,asta e democratia:"exploatarea omului de catre om".Suntem roboti si atat!Nu mai ai voie sa te imbolnavesti,nu mai ai voie sa ai vreo problema!De dimineata si pana seara tarziu te duci ca sa ai servici nu ca sa aduci bani si sa te simti bine la locul de munca.Nu cred sub nici o forma in protectia angajatului. Exista doar gandul bun ca tampitul ala sa faca bani non stop.Daca nu ....altul in loc.
................................................................................................................................................
...om trai si om vedea...adie vant de schimbare, dar...

Vineri, Ianuarie 26, 2007, 10:21 PM 

Songs to play_Paul Young
     media: 0.00 din 0 voturi

Zucchero & Paul Young - Senza Una Donna
Zucchero & Paul Young - Senza Una Donna

Paul Young - Every Time You Go Away
Everytime You Go Away (Paul Young)

Vineri, Ianuarie 26, 2007, 10:20 PM 

Songs to play_Pretenders
     media: 0.00 din 0 voturi

The Pretenders - I'll Stand By You
http://www.youtube.com/watch?v=aTWdzUjmBqA

The Pretenders - Hymn To Her
http://www.youtube.com/watch?v=cMidOjXB5oI

Don't Get Me Wrong - The Pretenders
http://www.youtube.com/watch?v=Xl8ri6o5PD8

Vineri, Ianuarie 26, 2007, 02:13 PM 

Harababura
     media: 0.00 din 0 voturi

Ce formidabilă harababură
autor: Eugene Ionesco

O piesa pe care cu greu am suportat-o..de fapt, la pauza m-am ridicat si am plecat…cred ca o singura data in viatza mea
s-a mai intamplat sa plec din timpul unui spectacol.. ….desi merg des la teatru, desi gust orice gen, desi savurez cu aceeasi placere si o comedie si o drama, aceasta piesa, ...Harababura, m-a enervat cumplit…un subiect greoi, apasator, alambicat(de fapt cine naiba intelege subiectul ???), monologuri la nesfarsit, decor macabru, personaje ciudate….am plecat obosita, ametita....chiar nu am inteles ce a dorit Eugene Ionesco sa transmita ...cu adevarat o harababura formidabila care te mai si costa timp si bani:)...si ca sa nu fiu rautacioasa am sa scriu asa...Piesa de teatru "Ce formidabila harababura" este o ciudatenie..

Vineri, Ianuarie 26, 2007, 12:07 PM 

Jale frateee, jale
     media: 0.00 din 0 voturi

jale mareeee
of, of, of si mai, mai

Vineri, Ianuarie 26, 2007, 11:11 AM 

Maslina
     media: 0.00 din 0 voturi

Seara de ianuarie. Orasul este luminat. Ce forfota! Vrem sa luam cina intr-un restaurant. Ce sa alegem, ce sa alegem ? Ne decidem la un restaurant cochet cu specific traditional romanesc. Intram, ne asezam la masa si ospatarul apare imediat. Amabil, ne ofera lista de bucate si dispare apoi discret pentru a ne lasa in liniste…..Rasfoim noi lista…de sus in jos si de jos in sus…si ce ne da prin cap?...hai sa luam o tuica…tuica si un platou rece....asa, ca de inceput…Ce sa fie , ce sa fie?. ..paiiiii platou domnesc sa fie… aaa…si suplimentar o portie de zacusca…e grozavaaaa.
Buun, comandam noi degraba. Nu trecura nici 10 minute ca apare platoul cu bunatati si tuica mult asteptata.
Imi era o foameeeee…dar deh, ma abtineam sa nu par flamanzila:P
Intr-un final ne apucam de mancat. Ciocnim tuiculitza si incepem…un salam, un cascaval, o rosie, o sunca… …Printre bucate erau presarate cateva masline uriase. Imi facusera cu ochiul din prima secunda cand au poposit pe masa. Pofticioasa cum sunt, dau sa iau o maslina. Cand sa o iau din farfurie, ma blochez…cum o mananc? sa o iau cu furculita sau cu mana?..zic…ba cu furculita.
Reusesc sa infig furculita in ea, o pun in farfurie si iar ma blochez…ce sa fac ? sa musc din ea ? deja salivam dar ma framantau fel de fel de ganduri….

El: - ce este? nu-ti place mancarea
Eu : - ba daa, cum sa nu ?!..este grozava…si mai dau pe gat o gura de tzuica
El : - da’ vad ca te uiti fix in farfurie
Eu: – ma uit ca nu stiu ce sa fac…cum sa mananc maslina? ..e prea mare sa o bag pur si simplu in gura si s-o mestec…si e prea mica s-o tai cu cutitul
El(incepe sa rada) : - hahahaha
Eu(razand) - nu te hilizi ca e problema serioasa..mor de pofta :))
El: draga mea..pur si simplu musca din ea
Eu : – as musca dar cum sa o apuc ?
El : - uite-asa, cu mana
Eu : - dar nu-i frumooooos…unde sunt fitzeele de restaurant ???:)))…am voie sa mananc cu degetele ?:))
El: (radee) - uite, eu mananc ca porcu’….si dintr-o data ia o maslina cu degetele, o felie de slana si da-i pe gat
Eu: - hai sa ne porcim
El : - hai noroc !...si striga la ospatar..- mai adu o tuicaaa !
Eu : - hai ca o mananc asa
El : - staaaai…sa-ti arat..
Eu deja bagasem maslina in gura si mestecam de zor dar cand a zis « stai » am incremenit:))
Ia el furculita, o infige in maslina, ia cutitul si cu o precizie incrediblia se apuca sa taie in zig-zag,felii-felii subtiiiiiiri de tot …la sfarsit, ca sa puna gaz pe foc, ridica degetul mic in sus, a fandoseala…
El : - eiiii, vezi?... asa se face…si rade in hohote:))

Eu dau sa zic ceva, dar ma bufneste rasul siiii…si hac, inghit samburele:)))

Joi, Ianuarie 25, 2007, 11:16 AM 

Ganduri
     media: 5.00 din 1 vot

- Te-ntinzi, puiule, te-ntinzi
- Ce inseamna mama cand te intinzi?
- Cresti mama, cresti
- Minti mama, minti ca o vulpitza:)

Joi, Ianuarie 25, 2007, 11:11 AM 

Profitori
     media: 0.00 din 0 voturi

Profitori de pe urma catastrofelor
" In timp ce unii se chinuie sa salveze flora si fauna amenintata de pata de petrol scursa din epava navei Napoli, esuata pe coastele comitatului Devon din sudul Angliei, altii actioneaza conform principiului ‘ia cu tine tot ce este mobil’ si se autoservesc din containerele aruncate la tarm ale epavei, noteaza revista germana Stern.

Sute de jefuitori s-au apucat sa scoata din containerele aruncate la tarm de valuri motociclete marca BMW, vinuri scumpe, parfumuri si alte bunuri de lux, pata de petrol, care devine din ce in ce mai mare, interesandu-i prea putin. Pe coastele comitatului Devon au fost aduse de valuri si cateva lazi cu biblii, insa piratii plajelor, care au jefuit luni in jur de 20 de containere provenind de pe epava vasului naufragiat Napoli, nici macar nu le-au atins. In schimb, sute de jefuitori au dus acasa, partial sub supravegherea unor camere de televiziune, tot ceea ce parea sa aiba vreo valoare din punct de vedere material: vinuri scumpe, parfumuri, cosmetice, motociclete de lux, pompe, unelte si multe altele.

‘Era ca ca o betie’, a afirmat mai tarziu o femeie mai batrana, intervievata de reporteri. ‘Mi-e rusine’. Tot ceea ce a luat cu ea ‘va duce inapoi neconditionat’, afirma femeia. Scenele jafului au facut sa se uite pentru cateva ore ca o pata de petrol periculoasa ameninta segmentul de coasta denumit ‘Jurassic Coast’, considerat printre cele mai frumoase din Europa si trecut de UNESCO pe lista patrimoniului natural. Ajutoarele pazei de coasta au inceput deja sa pompeze din epava navei Napoli 3.200 de tone de titei, pentru a impiedica o contaminare devastatoare a plajelor. Cateva din pasarile marine ale regiunii, conform avertismentelor organizatiei de protectie a mediului WWF, ar putea sa dispara daca actiunea complicata de pompare a titeiului nu va reusi. Insa catorva sute de locuitori ai coastelor nu le statea gandul deloc la salvarea ratelor negre si a gariilor. Deja odata cu lasarea intunericului au venit in masa pe plajele de la Branscombe, care s-au transformat deodata intr-o ‘Coasta a Aurului’.

In jur de 200 de containere de pe nava Napoli au fost aduse aici de valuri, continand marfuri de sute de mii de euro. Scenele acestea aminteau de lacomia si agitatia pirateriei pe plaja din secolele trecute, doar ca acum nu mai exista serifi ai plajelor care sa ceara returnarea marfurilor jefuite. Aceasta functie a fost preluata de un purtator de cuvant al politiei care declara: ‘Oamenilor trebuie sa le fie clar un lucru si anume ca aceste bunuri nu reprezinta marfa la libera dispozitie. Vom actiona contra jefuitorilor. Ei toti risca sa ajunga in fata justitiei’.

Conform legii britanice, marfurile gasite pe plaja si luate cu sine trebuie anuntate in interval de 28 de zile. Doar daca un reprezentant juridic al proprietarului, numit anume pentru acest caz, isi da in mod expres acordul, bunurile aflate pe plaja pot fi retinute de catre ‘gasitorii’ lor. Seful politiei locale, Steve Speariett, aprecia ca de pe plaja ‘au fost duse cel putin 15 motociclete BMW’. Au existat inclusiv incercari de a sterpeli dintr-un container si o limuzina marca Mercedes. Jefuitorii au transportat marfa, cel putin intr-unul din cazuri, cu ajutorul unui tractor. In cursul dupa-amiezii de luni fortele de politie au iesit la rampa pentru a pune capat "orgiei" banditesti. Marti urmeaza ca plaja sa fie inchisa pentru public. Nu toti au fost insa la fel de rezonabili. ‘Voi declara covoarele’, spunea o femeie cu convingerea ca va putea sa etaleze mai apoi bunurile de pe plaja in locuinta sa, in mod legal. La urma urmei este vorba aici despre un drept traditional, din vremuri vechi, al locuitorilor plajelor. ‘Pe langa aceasta, plaja este curatata prin aceasta actiune si este ceva ce deja apartine de cultura noastra legat de plaje’. Insa pentru bibliile neatinse pare ca aceasta cultura a ‘curatarii’ nu functioneaza, probabil pentru ca ele erau redactate in alte limbi decat engleza.

Intre timp, din containerele vasului Napoli se scurge combustibilul care, conform pazei de coasta, acopera deja o suprafata de opt kilometri. Deja s-au scurs 200 de tone de petrol. O catastrofa ecologica nu pare insa sa se produca, echipele de salvare urmand sa inceapa luni, conform pazei de coasta, pomparea celor 3.000 de tone de petrol ramas in rezervoarele navei. Expertii avertizeaza totusi ca aceasta va dura mai multe zile. Dat fiind ca petrolul este foarte dens el trebuie sa fie mai intai incalzit, pentru ca apoi sa poata fi pompat, declara pentru BBC Robin Middleton, un insarcinat din partea guvernului pentru situatii de naufragii.

Nava Napoli, construita in 1991, s-a rasturnat pe-o parte din cauza marii agitate de uraganul Kyrill si s-a scufundat. Echipajul format din 26 de marinari a putut fi salvat, insa 200 din cele 2.400 de containere transportate de nava s-au desprins si au fost luate de apele marii. Vasul a mai avut probleme insa si in 2001, cand naviga sub numele de Normandie. Atunci vasul a naufragiat plin de marfa pe un recif de corali de pe culoarul Malacca, intre Malayezia si insula Sumatra si a ramas blocat acolo timp de mai multe saptamani. "
(Sursa: Rompres)

Joi, Ianuarie 25, 2007, 11:04 AM 

Noul nucleu al spatiilor de birouri
     media: 0.00 din 0 voturi

Pipera va fi noul nucleu al spatiilor de birouri de clasa A
" Zona Pipera, aflata in plina dezvoltare, promite a fi un nucleu important pe piata de birouri in perioada 2007-2009, aici dezvoltandu-se proiecte la standard de clasa A, dar pentru chirii mai mici comparativ cu cele care beneficieaza de locatii mai centralizate, a declarat pentru Rompres Mihaela Cnobloch, consultant senior la compania DTZ Echinox.
"Zonele de Centru-Nord si Nord ale Capitalei vor continua sa reprezinte locatia favorita a ocupantilor, majoritatea dezvoltarilor fiind asteptate in aceasta zona, indeosebi ca locatie de sediu central reprezentativa, dar si back-office (banci, call-centres).Tendinta pentru aceste spatii este de scadere lenta. La momentul finalizarii lor, in 1999-2000, cladirile din aceasta zona obtineau chirii de pana la 18 dolari/ mp/luna. In prezent, chiriile in aceasta zona sunt de 12-15 euro/mp/luna.Centrul de afaceri traditional ramane in continuare Piata Victoriei, unde se dezvolta inca multe proiecte noi, fiind considerata, de asemenea, zona financiara datorita bancilor care si-au stabilit deja aici sediile centrale", a precizat Mihaela Cnobloch.
Anul 2006 a consemnat o crestere usoara pe piata inchirierii spatiilor de birouri moderne. Potrivit estimarilor, aproximativ 200.000 mp au fost inchiriati pe parcursul anului prin intrarea unor companii noi pe piata, prin extinderea celor existente, dar si ca urmare a unor achizitii si fuziuni care au avut loc pe piata, mai ales in domeniul IT si Pharma. "Comparativ cu 2005, cresterea ar fi de 15 la suta. Evolutia cererii a fost incetinita insa si de lipsa spatiilor disponibile pentru ocupare in 2006, cele mai multe companii mari trebuind sa astepte finalizarea cladirilor programate pentru anul 2007", a precizat Adriana Neagu, consultant DTZ Echinox.
In 2006, investitorii institutionali au preferat sa cumpere si sa vanda cladiri de birouri. Cele mai mari tranzactii imobiliare au fost cladirile Charles de Gaulle Plaza - cu o valoare de 80 milioane de euro, si Millenium Business Center - 40 de milioane de euro. Printre tranzactiile importante se afla, ca valoare, si tranzactia cu cele doua cladiri de birouri din complexul Sema Parc, achizitionate pentru 90 milioane de euro. "
(Sursa: Rompres)

Joi, Ianuarie 25, 2007, 12:03 AM 

Sanziana si Pepelea
     media: 0.00 din 0 voturi

Iar in vizita la National..asta seara pentru Sanziana si Pepelea …n-am cuvinte..sunt foarte incantata de spectacol!!! Felicitari regizorului Dan Tudor….. Spectacolul, muzical in mare parte, cuprinde cateva scene de dans(step) care pur si simplu m-au fermecat. O punere in scena de exceptie. O satiră veche in haine noi. Un Vasile Alecsandri adaptat teatrului modern. Teatrul National si minunatii lui actori s-au aflat din nou la inaltime.
..................................................................................................................................................
(TNB I.L.Caragiale, sala Atelier)
Sanziana si Pepelea
Regia: Dan Tudor

Scenografia ANCA RĂDUŢĂ
Coregrafia FLORIN FIEROIU

Papură Împărat MIRCEA ALBULESCU
Sânziana ILEANA OLTEANU
Pepelea RĂZVAN OPREA
Pârlea Vodă OVIDIU CUNCEA
Lăcustă Vodă SILVIU BIRIŞ
Zâna Codrului MONICA DAVIDESCU
Baba Rada MAGDA CATONE
Păcală MARIUS BODOCHI
Tândală TOMI CRISTIN
Statu-Palmă-Barbă-Cot ORODEL OLARU
Zmeul Zmeilor ARMAND CALOTĂ
Murgilă SILVIU OLTEAN
Zorilă EDUARD DUMITRU
Marica AFRODITA ANDRONE
Muzicant 1 VLAD CREŢU
Muzicant 2 ŞTEFAN MIHĂILESCU

Miercuri, Ianuarie 24, 2007, 06:15 PM 

5 vicii:)
     media: 0.00 din 0 voturi

iar leapsa, iar picanterii:))

1. MUZICA...la mine sigur a devenit viciu
2. computadorul…mai exact internetul, blogul si forumurile…este viciu, clar ..dobandit si insusit cu temeinicie:))
3. visatul cu ochii deschisi...la cai verzi pe pereti…eu il consider un viciu si ma caracterizeaza…adesea imi zboara mintea la fel de fel…in functie de starea de moment :D
4. sa-mi cumpar pantofi...viciu scump dar placuuuuuuuut cum nu se poate:)
5. barbatzii si sexul ?..nehh..nu va dau satisfactie:)))..imi plac barbatii dar cu limita..ma rog, …adica ma incadrez in limita normalului:))…cred ca viciul 5 ar fi cafeaua…de fapt, sunt dependenta de cafea..deh, nimeni nu-i perfect:)
..................................................................................................................................................

era sa uit...taguiesc mai departe pentru cele 5 vicii pe paracelsus...si mai taguiesc pe locke, mahala, zumzum si 123_456...ca sa iasa 5 la numar, cum a scris lachesis:))..chiar sunt curioasa; cam ce vicii au blogarii? :)

Marti, Ianuarie 23, 2007, 10:18 PM 

Songs to play - Rod Stewart
     media: 0.00 din 0 voturi

Have I Told You Lately That I Love You - Rod Stewart
http://www.youtube.com/watch?v=0UkIM1WqCi0&mode=related&search=

Reason to belive - Rod Stewart
http://www.youtube.com/watch?v=gJkNrnGp7Ik

Have you ever seen the rain? - Rod Stewart
http://www.youtube.com/watch?v=c8fobsmIEZU&mode=related&search=

It's a heartache Live 2006 - Rod Stewart - Elfy and Brice
http://www.youtube.com/watch?v=yQfEp6-_QUo&mode=related&search=

Sailing - Rod Stewart
http://www.youtube.com/watch?v=iJeUqrnP1HA&mode=related&search=

People get ready - Rod Stewart
http://www.youtube.com/watch?v=kNvNpwJVFWM&mode=related&search=

Forever young - Rod Stewart
http://www.youtube.com/watch?v=4rPh1hWGk00&mode=related&search=

I´ll stand by you Live 2006 - Rod Stewart & Cynthia
http://www.youtube.com/watch?v=KCWBCmDRA0g&mode=related&search=

Nothing compares to you - Rod Steward
http://www.youtube.com/watch?v=yQfEp6-_QUo&mode=related&search=

All For Love - Bryan Adams, Rod Stewart & Sting
http://www.youtube.com/watch?v=3iaajSoiR-s

Passion - Rod Stewart
http://www.youtube.com/watch?v=BOS53eIpT0Y

Rhythm of my heart - Rod Stewart
http://www.youtube.com/watch?v=Y2XPOVIH22Q

Time After Time 2003 - Rod Stewart
http://www.youtube.com/watch?v=U6d30JAWalI&mode=related&search=

Luni, Ianuarie 22, 2007, 10:28 PM 

Songs to play - 3 Doors Down
     media: 0.00 din 0 voturi

Let me go
Away From The Sun

Luni, Ianuarie 22, 2007, 09:45 PM 

Songs to play - Unbelievable
     media: 0.00 din 0 voturi

Craig David - Unbelievable

Luni, Ianuarie 22, 2007, 01:28 PM 

Songs to play - La leçon de piano - Chopin
     media: 0.00 din 0 voturi

Duminica, Ianuarie 21, 2007, 09:54 PM 

Songs to play - If I Was A River
     media: 0.00 din 0 voturi

Duminica, Ianuarie 21, 2007, 09:35 PM 

Songs to play - Whistle Down The Wind
     media: 0.00 din 0 voturi

Tina Arena - Whistle Down The Wind
http://www.youtube.com/watch?v=caJkQTWvfhQ&mode=related&search=
Whistle down the wind
Let your voices carry
Drown out all the rain
Light a patch of darkness
Treacherous and scary
Howl at the stars
Whisper when you're sleepy
I'll be there you hold you
I'll be there to stop
The chills and all the weeping
Make it clear and strong
So the whole night long
Every signal that you send
Until the very end
I will not abandon you my precious friend
So try and stand the tide
Then you'll raise a banner
Send a flare up in the sky
Try to burn a torch
And try to build a bonfire
Every signal that you send
Until the very end
I'm there

So whistle down the wind
For I have always been
Right there

Duminica, Ianuarie 21, 2007, 09:18 PM 

Ganduri
     media: 0.00 din 0 voturi

- Diana!!!...Diana, vino la masa…
Usa se tranti de perete si-ntr-o goana nebuna aparu o fetita imbujorata. Avea parul lung si negru, ochi de caprioara si buze rosii zmeurii. Radea ..ce vesela era
- Ufff, da’ nu mi-e foame..
- Hai, hai, fuga la masa ca e ciorbita gata
Furioasa arunca jucaria de plus, se duse la baie si in sila se spala pe maini...
- Parintii astia...bodogani copila
Se aseza la masa si-ncepu:
- Da mie nu-mi place ciorbaaaaaaaaaaaaaa...si zdrong cu lingura in taitei.
Mama se incrunta deodata si tipa....
-Sa mananci imediat ca te bat
Guguloiul de om facu ochii mari, mirati..bataie? pentru ca nu mananca ciorba ? dar chiar nu-i place ciorbita...ea vroia mamaliga cu bucata aceea de branza zemoasa ..a vazut-o in frigider
- Biiine, mananc, zise cu juma de gura
Se foi, se invarti doar, doar o gasi o cale sa scape de ciorba.
Intai baga mainile in farfurie si incepu sa flendureasca taiteii...apoi lua frunza de leustean si o lipi de pahar..iar baga mana in farfurie si incepu sa faca rotocoale...se juca.
- Diana, mananca ciorba o data si inceteaza
- Biiine, bine...dar guguloiul se tot gandea..cum sa faca sa dispara ciorba ?
Intr-o clipita un zambet larg ii lumina fatza... fuga pe furish rasturna ciorba in vaza cu flori....taiteii se scurgeau ...ce mizerie
Vesela ii spuse mamei
- Gataaa..pot sa plec?..sau ai mamaliga cu branza ca mananc si felul doi daca ai

Duminica, Ianuarie 21, 2007, 06:06 PM 

Dedicatie
     media: 0.00 din 0 voturi

..dedicatie pentru criticul nostru carcotas @critic.ablog :)...sa speram ca imaginile il vor inveseli si va fi ceva mai ingaduitor cu cei care bantuie pe net si-si fac bloguri nashpa:))

adevarul e ca Eva Longoria este frumoasa.....clatiti-va ochii:)




Desperate Eva
EVA LONGORIA - You're so vain...






Duminica, Ianuarie 21, 2007, 05:30 PM 

Recomandari
     media: 0.00 din 0 voturi

..va recomand aceste emisiuni ale postului TVR2...pe mine pur si simplu m-au captivat..
.......................................................................................................................................................................................................
" Planeta Pământ
(PLANET EARTH-Marea Britanie, 2006)
Lectura: David Attenborough

TVR 2 aduce în premieră pentru România cea mai recentă realizare BBC, cel mai amplu şi scump proiect documentar din istoria companiei britanice. Seria Planeta Pământ a necesitat un buget de peste 16 milioane de lire sterline, mai mult de 2.000 de zile de filmare în teritoriu şi 1.500 zile de producţie, peste 70 de operatori de-a lungul fiecărui continent al planetei, mai precis în 204 destinaţii din 62 de ţări. Aceştia au adunat peste 5.000 de ore de imagini, comprimate în episoadele care acum sunt oferite şi românilor, în exclusivitate, la TVR 2.
Programul este considerat ca fiind ,,cea mai recentă descriere şi cel mai fidel portret al planetei noastre", realizat cu tehnici de ultimă oră, aparatură de cea mai înaltă definiţie şi metode de filmare utilizate în premieră mondială, special concepute pentru a le oferi telespectatorilor locuri nemaivăzute şi neexplorate până acum. Serialul a constituit o premieră nu numai ca buget şi tehnică, ci şi din punct de vedere al locaţiilor filmate.De la pădurile tropicale la peşteri necercetate din cauza straturilor de gaze toxice, de la nivelul stratosferei până în adâncimile pământului, echipa de realizatori şi-a propus să filmeze ceea ce nu a mai fost filmat până acum. Pericolele şi greutăţile întâlnite pe parcursul filmărilor au fost dintre cele mai diverse şi neaşteptate, realizatorii şi operatorii având de înfruntat nu numai obstacolele naturale, ci şi cele legate de semenii lor.De exemplu, aflat la graniţa dintre Pakistan şi Afganistan pentru a filma o femelă leopard care aleargă la vale pentru a prinde un markhor (un fel de capră de munte), operatorul a stat la pândă câteva săptămâni; iar când, în sfârşit, a crezut că poate face acest lucru, misiunea lui a fost anulată de către trupele aliate care au ajuns în zonă în căutarea lui Osama bin Laden! Filmările în acea zonă au fost sistate, ele fiind reluate câţiva ani mai târziu, după încetarea atacurilor.

Omul intre soft si moft
Situaţii, personaje şi locuri ieşite din comun, necunoscute sau banale, pe lângă care oamenii trec nepăsători, dar care, prin specificitatea lor, sintetizează o stare sau o tară a societăţii, toate acestea în jurul subiectului principal care este omul. (preluare TVR2)
Producător Cornel Mihalache

Euro-Case
Situaţia REAL ESTATE-ului din România, în comparaţie cu cel din ţările ce aparţin spaţiului UE. Valoarea reală a pieţei imobiliare din diverse zone, indicele de atracţie pentru potenţialii cumpărători, facilitaţi fiscale, costuri de întreţinere, taxe şi impozite şi, nu în cele din urmă, arhitectură şi urbanism.
Producător Dan Feldman "
.............................................................................................................................................

Sambata, Ianuarie 20, 2007, 10:39 PM 

Va rog
     media: 0.00 din 0 voturi


..vreau si eu sa merg cu voi..:)

Sambata, Ianuarie 20, 2007, 09:29 PM 

Imelda Marcos
     media: 5.00 din 1 vot

"Potrivit autoritatilor de la Manila, in cei 21 de ani cat s-au aflat la putere, sotii Marcos au acumulat in conturi straine o avere estimata la 5-10 miliarde dolari. Imelda neaga aceste acuzatii, iar guvernul nu a descoperit pana acum decat bunuri si conturi in valoare de 1,6 miliarde dolari, din care a recuperat efectiv doar o mica parte.
In vremurile ei de glorie, Imelda Marcos ajunsese faimoasa pentru legendara ei colectie de pantofi, hainele de firma si diademele incrustate cu diamante, aparitiile ei publice fiind socante intr-o tara in care mare parte din cei 85 milioane de locuitori se zbat in saracie. In 1986, dupa fuga din tara a sotilor Marcos la bordul unui elicopter american, in dulapurile Imeldei din palatul prezidential s-au gasit 1.200 de perechi de pantofi. Imelda nu vede nimic rau in aceste excese, iar in 2001, a participat cu zambetul pe buze la inaugurarea unui muzeu in care au fost expuse 200 de perechi din luxoasele sale incaltari.
Ajunsa la 76 de ani, vaduva din 1989, Imelda Marcos este si astazi o personalitate in Filipine. Locuieste intr-un apartament de lux, inconjurata de bodyguarzi si servitori, iar cand iese in oras este intotdeauna impecabil asortata si coafata. Desi unii politicieni se feresc de ea, Imelda este invitata la petreceri si ia masa cu notabilitati.
In urma cu cateva zile, ea a vizitat satul devastat recent de o alunecare de teren, eclipsand-o cu tinuta sa eleganta pe presedinta Arroyo. Si, dupa cat se pare, familia Marcos va continua sa joace un rol in politica filipineza. Fiica mai mare a fostului dictator, Imee, este astazi in parlament, in timp ce singurul sau fiu, Ferdinand jr., este guvernatorul provinciei Ilocos Norte, fief-ul familiei Marcos. "
Sursa: Evenimentul zilei
.....................................................................................................................
"As fi preferat ca acel muzician britanic, Fatboy Slim, sa nu produca muzicalul dupa viata mea, dar nu mai pot face nimic. Mai bine l-as fi facut singura, sa le prezint oamenilor adevarata Imelda", marturisea fosta prima doamna a Filipinelor intr-un interviu pentru The Times. Imelda Marcos este faimoasa pentru rabufnirile sale emotionale. La fel si pentru unghiile rosii, coafurile extravagante si pantofii verzi.

Primul lucru pe care si-l aminteste despre noaptea in care activistii politici au luat-o cu forta din palatul prezidential si au trimis-o in exil este ca i-au luat toti pantofii. Cunoscuti pentru stilul luxos de viata, care contrasta cu starea uneia dintre cele mai sarace natiuni de pe pamant, se spune ca Imelda si Ferdinand Marcos au fost fortati sa abandoneze 3.000 de perechi de pantofi, 50 de valize pline cu bijuterii, cateva sutiene anti-glont si o colectie impresionanta de arta.

"Cam 10 tablouri de Canaletto am pierdut! Acestea sunt singurele care ne-au mai ramas", se vaita Imelda vizitatorilor, aratand catre un Pissaro, un Picasso si un Gauguin expuse in apartament. "Menajera a luat una dintre picturi si a tinut-o intr-un loc sigur cinci ani in timpul exilului nostru. Nu avea nici macar acoperis. Ne-au vandut tablourile, argintaria si acum vor sa ne vanda bijuteriile." Totusi, Imelda nu este nici pe departe atat de saraca pe cat ar vrea sa o creada lumea. Apartamentul sau spatios, la etajul 34 al unui bloc de lux dintr-o zona linistita a Manilei, este un tribut adus kitschului, pentru ca, alaturi de obiectele de un lux orbitor, stau cele mai ieftine si mai de prost gust decoratiuni, precum florile de plastic. Statuete Buda de aur se afla langa lustre de la Tiffany. Masuta de cafea e ticsita cu flori de plastic, iar cele 80 de rame aurii cu poze cu liderii lumii (Saddam Hussein, presedintele Mao sau Fidel Castro) sunt facute din materiale reciclate. De altfel, subiectul care ii face cea mai mare placere este programul de reciclare, prin care "transforma gunoiul in bani. Transform gunoiul in bijuterii". "Nu mai port bijuterii, pentru ca mi-au fost furate toate. Acestea sunt de fapt gunoaie reciclate care au devenit bijuterii. Smaraldele si rubinele sunt in mainile altora acum", declara Imelda Marcos pentru The Times.

"In noaptea in care am plecat, erau toate bijuteriile acolo, dar eu ce am luat?", continua ea. "Scutece, sticle si lapte pentru nepotii mei. Dar am pus o parte dintre diamante in scutece." Dupa o scurta pauza, isi aminteste din nou de sotul sau.
"Marcos a murit in stare de soc. Nu ii venea sa creada." Energia Imeldei Marcos este legendara. Inca trebuie sa faca fata unei agende foarte incarcate si depune mare efort pentru a-si mentine imaginea. Cu o inaltime de doar 1,47 metri, afiseaza si acum o prezenta regala si este acoperita cu bijuterii, imaculata in costumul sau rosu deschis. Un steag mic filipinez este intotdeauna atasat la rever. "Datoria mea este sa ma imbrac asemeni unui star. Si petrec doua ore in fata oglinzii chiar si atunci cand trebuie sa ii vizitez pe saraci." Pantofii sai, o pereche realizata manual de catre un localnic, reprezinta oricand un subiect de conversatie. "Nu am o obsesie pentru pantofi. De fapt, atunci cand locuiam la palat, mare parte dintre ei mi-au fost daruiti de catre un creator de pantofi filipinez. Oricum, presa a exagerat. Ei au scris ca existau 3.000 de perechi. Dar de fapt erau cam 200. Dar macar a-tunci cand au cautat prin dulapurile mele au gasit pantofi si nu schelete." Totusi, obiceiurile vechi mor greu. Chiar si acum are propria colectie de peste 200 de perechi care acopera un perete intreg. Numai colectia de pantofi argintii numara 15 perechi.

Pe de alta parte, incearca acum sa isi croiasca o noua imagine. Coloana de patru masini a Imeldei reprezinta o imagine deja obisnuita in Manila, acolo unde este adesea vazuta impartind bani saracilor. In ciuda trecutului sau, s-a situat pe locul sase la alegerile prezidentiale din 1992. De altfel, intreaga familie Marcos este inca extrem de prezenta pe plan mediatic. Fiul sau Ferdinand "Bong-Bong" Jr. este guvernator in nordul Filipinelor, iar fiica sa, Imee, este membru in Congres. "Ii vad in fiecare zi la televizor sau in ziare", povesteste ea. Timp de 20 de ani, Imelda a calatorit in toata lumea in avionul personal (un Boeing 747), lasandu-si sotul acasa. "Si ce am folosit? O arma? Nu! M-am folosit de frumusetea mea", isi dezvaluie ea strategiile diplomatice.
Moment in care isi aminteste de prima sa intalnire cu Mao Tse Dong. "In toiul Razboiului Rece l-am intalnit pe presedintele Mao. La inceput m-am gandit ca este un batran de 80 de ani, asa ca i-am luat mana si am pus-o pe frunte, semnul nostru de respect fata de un om in varsta. El mi-a luat cealalta mana si mi-a sarutat-o, spunand ÂCand ea m-a respectat, eu nu numai ca i-am acordat acelasi respect, dar am admirat-o si am iubit-oÂ. Am pus capat Razboiului Rece in doar cinci minute."

I-a luat totusi ceva mai mult timp sa rezolve problema filipino-musulmana cu colonelul libian Muammar al-Gadaffi. "Patru zile", spune ea, agitand o poza. "M-a intrebat direct de ce nu devin musulmana? I-am raspuns ca sunt catolica si ca nici macar nu stiu sa citesc Coranul. El s-a oferit sa ma ajute si mi-a trimis un teanc de carti cu paragrafe subliniate. Am pus capat problemelor de o suta de ani in patru zile."

Dictatorii au devenit, in acea vreme, parte a programului sau de zi cu zi. "Saddam Hussein - il port in rugaciunile mele. A fost foarte ospitalier. I-am spus ca imi doresc sa vad Gradinile Suspendate din Babilon. Am luat elicopterul." Cat despre Fidel Castro, cu care s-a bucurat de o plimbare cu jeep-ul, Imelda are la fel de multe amintiri. "Cand ne plimbam cu jeep-ul, mi-a spus ca nu a plimbat decat doua femei, pe mine si pe mama lui."

Iar despre intalnirea cu regina Elizabeta, isi aminteste chiar cu amuzament. "Cred ca s-a petrecut acum 31 sau 32 de ani. Urmaream un spectacol la Opera din Sydney alaturi de regina. Apoi, dintr-o data, unul dintre ministri s-a prabusit din cauza unui atac de cord chiar in spatele nostru, iar picioarele lui ne loveau umerii. Nu stiam ce sa spun! Era atat de amuzant."

Intr-o parte a camerei, pe o masa ornamentala, Imelda a creat un adevarat altar pentru sotul sau. Un bust acoperit de medalii este inconjurat de multe fotografii. Marcos a murit in 1989, cand cuplul se afla inca in exil in Hawaii, dar inca nu a fost inmormantat. Trupul sau asteapta imbalsamat in nordul Filipinelor ca Imelda sa ii asigure funeralii nationale. Pe langa misiunea sa de reciclare a gunoiului, si-a dedicat viata reabilitarii numelui sotului sau. "Cum sa fie considerat un dictator, daca in 20 de ani a facut 15 referendumuri?"
Sursa: Business Magazin 3 mai 2006
..................................................................................................................
Bijuterii marca Imelda Marcos
"Fosta prima doamna a Filippinelor, Imelda Marcos isi lanseaza propria colectie de bijuterii. Imelda, vaduva fostului dictator Ferdinand Marcos este faimoasa pentru stilul sau de viata extravagant. Cele 3000 de perechi de pantofi detinute de aceasta paleste in fata impresionantei sale colectii de pietre pretioase considerate a fi una dintre cele mai mari din lume. Prima doamna mai este cunoscuta si pentru cumparaturile fabuloase in valoare de cinci milioane de dolari facute la New York si Italia. Linia Imelda este inspirata din colectia sa reala de bijuterii dar mai contine si alte accesorii si haine. Colectia targeteaza o generatie mai tanara, care nu cunoaste extravagantele familiei Marcos. Linia va fi la fel de glamour ca designerul sau dar bijuteriile vor avea un pret incomparabil mai mic decat originalele sale. Imelda raspunde criticilor cu privire la excesele sale, sustinand ca era de "datoria" sa sa fie o stea pentru saraci. "Trebuia sa fiu ca o lumina, un star care sa le ofere linii calauzitoare", a declarat ea. Marcos sustine cu tarie ca averea sa nu a fost dobandita prin mijloace ilegale. "Sotul meu a fost bogat inainte de a l cunoaste eu" Filipinezii folosesc termenul "Imeldific" pentru a descrie actele de exces, un termen care este posibil sa ajunga in dictionare potrivit Associated Press. Imelda Marcos este acuzata in mii de cazuri de transfer ilegal de milioane de dolari peste hotare si chiar a fost condamnata odata cu peste 1000 de ani de inchisoare pentru coruptie, condamnare pe care a reusit sa o anuleze. "

Sambata, Ianuarie 20, 2007, 09:22 PM 

How to
     media: 0.00 din 0 voturi

"I want to beat my wife, But what does Allah think about it?"
..................................................................................................
I want to beat my wife...trist, nespus de trist

Sambata, Ianuarie 20, 2007, 09:15 PM 

Songs to play - un alt fel de muzica
     media: 0.00 din 0 voturi

Buricul Pamantului - Ce tara frumoasa avem ( Beculete )
http://www.youtube.com/watch?v=YwKm3tVOYoo&mode=related&search=

Tara lui O.Laie / The country of N.O.Body
http://www.youtube.com/watch?v=qHOBX5FdZsM&mode=related&search=

Sambata, Ianuarie 20, 2007, 09:10 PM 

Songs to play - Vaya Con Dios
     media: 0.00 din 0 voturi

Vaya con dios - Don't deny
http://www.youtube.com/watch?v=khoEDhVPkBc&mode=related&search=
Vaya con dios - What's a woman
http://www.youtube.com/watch?v=zNRvI_PXWHg&mode=related&search=
Vaya con dios - Pauvre Diable
http://www.youtube.com/watch?v=xwRXuwFsiW0&mode=related&search=
Vaya con dios - Just a friend of mine
http://www.youtube.com/watch?v=NBPYWYZanpw&mode=related&search=
Vaya Con Dios - Heading For A Fall / 1992
http://www.youtube.com/watch?v=8Fe1hEosO00
Vaya con dios - No one can make you stay live
http://www.youtube.com/watch?v=q1ifqtm08P4
Vaya con dios - Nah neh nah
http://www.youtube.com/watch?v=7LUm-E4GPU8&mode=related&search=

http://www.vayacondios.info/

Sambata, Ianuarie 20, 2007, 02:34 PM 

Songs to play - Asa frumoasa
     media: 5.00 din 1 vot



Holograf - Asa Frumoasa
http://www.youtube.com/watch?v=03RxWXX36BE
http://www.holograf.ro/video.html
Am umblat prea mult,
Sau poate prea putin,
Anii mi-au adus
Si miere si venin
Am avut un vis
Dar s-a pierdut si el…departe
Uitat pe-un drum stingher
Fiecare zi sunt fara tine
Si ma-ntreb de ce
Nu am stiut sa-ti spun
Esti asa frumoasa si daca m-ai iubi,
As atinge luna si timpul s-ar opri
Esti asa frumoasa
Si ne-am iubi o viata intr-o zi
.....
Ani de cautari si clipe de noroc
In zilele de ger
Si noptile de foc
Am gresit atunci
Si n-am sa pot uita
Vreodata...amintirea ta,
In fiecare zi mi-e dor de tine
Si ma-ntreb de ce nu am stiut sa-ti spun
Esti asa frumoasa si daca m-ai iubi,
As atinge luna
Si timpul s-ar opri
Esti asa frumoasa
Si ne-am iubi o viata intr-o zï
....
Fiecare zi mi-e dor de tine
Si ma-ntreb de ce nu am putut sa-ti spun..

Vineri, Ianuarie 19, 2007, 11:42 PM 

Soapte
     media: 5.00 din 1 vot

iubitul meu...ce ochi patrunzatori...mi-esti tare drag ...ce-mi place sa iti simt mirosul si sa te musc usor de lobu'acesta mic...hai da-mi urechea sa te-ating, sa-ti simt caldura si sa te respir

Vineri, Ianuarie 19, 2007, 11:39 PM 

Ganduri
     media: 0.00 din 0 voturi

cand ceea ce-ti doresti cu-ardoare nu ti se implineste, ce cale sa alegi? sa stai pasiv? e bine oare?..si daca nu-i, atunci sa-ncerci la nesfarsit un drum care nu duce nicaieri?..ma indoiesc ca-acel secret al reusitei sta-n incercarile nelimitate ...e un moment in viata cand e bine sa te-opresti...sa spui un gata hotarat si sa renunti

Vineri, Ianuarie 19, 2007, 11:28 PM 

Ganduri
     media: 0.00 din 0 voturi

ce trist e cand nu poti trai cum vrei iar cei din jur sunt stavila in calea ta.....cand simti cum viata-ti curge printre degete...cand simti cum timpul zboara si nu poti sa opresti clipa in loc

Vineri, Ianuarie 19, 2007, 05:18 PM 

Logica betivanului - in mod special a bautorului de bere
     media: 0.00 din 0 voturi

" O turma de bivoli se deplaseaza intotdeauna cu viteza celui mai incet bivol din turma. Cand turma este vinata, de obicei este ucis cel mai slab si mai din urma bivol. Aceasta selectie naturala este benefica turmei ca intreg, pentru ca astfel prin eliminarea celor mai slabi membri se imbunatatesc viteza si sanatatea turmei. Cam in acelasi mod, creierul uman poate opera doar atat de repede cat ii permite cea mai slaba celula. Consumul de alcool, dupa cum se stie omoara celulele creierului, dar in mod normal prima data omoara celulele cele mai slabe. In acest mod, consumul regulat de bere distruge cele mai slabe celule cerebrale, facind creierul o masina mult mai rapida si mai eficienta. Acesta este si motivul pentru care intotdeauna te simti mai destept dupa cateva beri."

Joi, Ianuarie 18, 2007, 10:27 PM 

Enjoy_
     media: 0.00 din 0 voturi

fatza nevazuta a lui Surami:))
...afurisita pielea aia pe tine, lachesis...acum na, am intrat in joc, joc ce sa mai fac!?...dupa cum canta lautarii:P

deci...din micile mele secrete:

1. mananc noaptea...da, am chestia asta fixata undeva in subconstient...ma trezesc noapte de noapte...ciufulici si adormita, in camasa si papuci imi bag nasul in frigider…iau o mica gustare si-apoi fug din nou in asternut..uneori ma multumesc cu un simplu biscuit sau mai stiu eu ce fleac...dar e musai sa gust ceva:)

2. cand sunt f nervoasa, dar fff nervoasa, ma ascund in baie si ma cert singura...ma autocert...autocritica la sange:))..ma fac albie de porci...incredibil, nu ?:)

3. imi place sa mananc paine neagra unsa cu mustar...ce chestie...asta da ciudatenie:)))))

4. scriu si o picanterie:D......eroticele mele fantezii... ador barbatzii grizonati, sateni sau blonzi, cu barba si cu ochelari (de vedere, asta-i culmea)...oare ma excita ochelarii? nu caut raspunsuri, doar am constatat si nu incerc sa ma-nteleg:))

5. si inca un secret ar fi ca am ramas cumva copil...sunt seri in care, imi place sa adorm strangand la piept un urs din plus:)
...........................................................................................................................
taguiesc mai departe:), caci asa-i traditia, pe bunul meu amic shaman70...lipseste de o vreme si nu stiu ce-i cu el...sper sa reapara curand

Joi, Ianuarie 18, 2007, 04:35 PM 

Vitaminele - carente
     media: 5.00 din 2 voturi

Vitaminele sunt cele care ne ajuta organismul sa se mentina in forma. Trebuie sa fim mereu atenti ca acestea sa nu lipseasca din alimentatia noastra dar sa avem grija sa nu facem excese. In cantitati infime, in alimentele de origine naturala, vitaminele sunt considerate nutrimente ce indeplinesc numeroase functii: producerea energiei, metabolismul hormonal, intarirea sistemului imunitar, cresterea celulara, asimilarea sau digerarea alimentelor. Deficitul de vitamine (hipovitaminoza), cauzat de alimentatia haotica ce caracterizeaza stilul de viata al zilelor noastre se manifesta prin aparitia ametelilor, oboselii, aspectul tern al pielii, insomnii, scaderea apetitului sexual, parul isi pierde din stralucire etc. Hipervitaminoza apare in cazurile administrarii in exces a vitaminelor si, precum in cazul hipovitaminozei, aceasta are efecte nocive asupra organismului (calcifieri osoase anormale, mancarimi difuze tegumentare, dureri de cap, diaree, voma, insomnii, rarirea parului etc.)

Vitamina A (retinolul sau vitamina antixeroftalmica) este importanta pentru vedere, cresterea si formarea oaselor si rezistenta organismului la infectii.Surse: ficat, oua, dovleac, morcovi, spanac, curmale, rosii, fasole verde etc.Carenta vitaminei A determina: slabirea sau pierderea vederii pe timpul noptii, lipsa poftei de mancare si modificari la nivelul pielii si al dintilor.

Vitamina B1 (tiamina) este vitala pentru functionarea normala a celulelor si a nervilor.Surse: stridii, portocale, fasole uscata, unt de arahide, paine si cereale, drojdie de bere.Carenta vitaminei B1 determina: slabire, oboseala, lipsa poftei de mancare, pierderi de memorie iar in cazurile mai grave pot sa apara slabirea sau chiar paralizia muschilor sau afectiuni cardiace.

Vitamina B2 (riboflavina, ovoflavina, lactoflavina) furnizeaza organismului energie din carbohidrate, proteine si grasimi. Este importanta pentru o dezvoltare normala a organismului, producerea unor hormoni si buna functionare a celulelor rosii.Surse: cereale de porumb, lactate, peste, oua, broccoli.Carenta vitaminei B2 determina: sensibilitate la lumina, pierderea vederii, senzatie de caldura in jurul ochilor, uscarea limbii, buzelor si a intregii guri. Lipsa acuta a vitaminei B2 provoaca inflamarea ochilor, a limbii si a pielii, precum si aparitia depresiilor.

Vitamina B3 (acidul nicotic sau vitamina PP) este importanta pentru sinteza grasimilor si pentru formarea celulelor rosii, insa ajuta si la furnizarea de energie organismului, din carbohidrate, proteine si grasimi.Surse: oua, nuci, peste si carne (in special de pasare).Carenta vitaminei B3 determina: letargie, inflamarea pielii, lipsa poftei de mancare. Lipsa acuta de vitamina B3 este semnalata de pelagra, afectiune ce ataca sistemul nervos, pielea si limba.


Vitamina B6 (piridoxina) ajuta organismul sa se foloseasca de carbohidati si proteine, ajuta la preluarea amino acizilor. Intervine in metabolismul intermediar, in special la nivelul sistemului nervos.Surse: carne de pui, peste, rinichi, oua, carne de porc, orez, soia, nuci si alune.Carenta vitaminei B6 determina: scaderea imunitatii, depresie, letargie, anemie, senzatii de voma, inflamarea pielii si a venelor, dermatita seboreica, glosita, tulburari neurologice, irascibilitate.

Vitamina B9 (acidul folic) participa la metabolismul proteinelor, al acizilor nucleici si in formarea hematiilor, favorizeaza cresterea parului si previne aterosceloza.Surse: drojdia de bere, varza alba, ficatul de vitel, sfecla, bananele, citricele.Carenta vitaminei B9 determina anemie, tulburari nervoase, iritabilitate si scaderea memoriei.

Vitamina B12 (ciancobalamina) este necesara pentru producerea carbohidratilor, a proteinelor si a unor amini acizi si grasimi. Previne distrugerea permanenta a sistemului nervos si mentine sistemul digestiv sanatos.Surse: lactate, oua, carne, peste.Carenta vitaminei B12 determina anemie, oboseala, mancarimi in palme si in talpi.

Vitamina C (acidul ascorbic) este necesar in formarea colagenului, o proteina ce da tarie oaselor, cartilagiilor, muchilor si vaselor de sange si contribuie la buna mentinere a capilarelor, oaselor si dintilor.Surse: portocale, mere, lamai, papaya, rosii, cartofi, ardei gras, spanac, broccoliCarenta vitaminei C determina: ameteli, sangerari nazale, anemie, uscaciune a pielii, sensibilitate a oaselor.

Vitamina D (calciferol sau vitamina antirahitica) este responsabila cu mentinerea intr-o buna stare a oaselor si dintilor., precum si cu buna functionare a sistemului nervos si a celui muscular.Surse: lapte, unt, margarina, oua, lumina solara. Carenta vitaminei D conduce la sensibilizarea oaselor, rahitism si osteoporoza (in cazul femilor aflate dupa menopauza).

Vitamina E (tocoferolul sau vitamina fertilitatii) mentine buna functionare a organelor genitale, protejeaza grasimile si vitamina A, functioneaza ca antioxidant, stabilizeaza membranele celulelor si nentine aspectul tanar al pielii.Surse: uleiurile vegetale cum ar fi cel de soia sau cel de porumb.Carenta vitaminei E determina: anemie, imbatranirea pielii, scaderea acuitatii vizuale, oboseala, sterilitate, vindecarea anevoioasa a ranilor.

Vitamina K (vitamina antihemoragica) are rolul de a coagula rapid sangele.Surse: cartofi, conopida, fragi, grau nedecorticat, mazare verde, morcovi, porumb, rosii, salata verde, urzici, varza alba, ficat de porc, galbenus de ou, untura de peste, lactate.Carenta vitaminei K determina: marirea timpului de coagulare a sangelui, hematoame, epistaxis (scurgeri de sange din nas), colite, diaree.

Joi, Ianuarie 18, 2007, 11:02 AM 

Top 5
     media: 5.00 din 1 vot

Top 5 religii in voga la Hollywood!
Iisus sau Allah, Buddha sau Shiva? Cine a spus ca Hollywood-ul nu are suflet se referea probabil strict la partea de afaceri a Cetatii Filmului. Celebritatile momentului adera le diverse culte, pe care le descopera si le readuc in prim-plan, lansand adevarate trend-uri in materie de spiritualitate. In ce cred, asadar, vedetele de pe covorul rosu?

1. Kabbalah
Este o forma mistica a iudaismului, derivata dintr-o ramura ezoterica a acestuia si popularizata la Hollywood de catre un cuplu din Queens, potrivit caruia Kabbalah controleaza intreg universul si, prin urmare, are puteri enorme asupra vietii, putand nimici boala, nefericirea si moartea.Cea mai cunoscuta misionara a acestei religii este Madonna, care a fost vazuta recent purtand un tricou inscriptionat cu : „membru de cult” si care i-a convins sa poarte bratara rosie a Kabbalei si pe Britney Spears, Demi Moore si Ashton Kutcher, Roseanne, Paris Hilton.
2. Scientologia
Este o religie noua, fondata de scriitorul de literatura SF Ron L. Hubbard. El sustine ca, acum 75 de milioane de ani, un voievod extraterestru pe nume Xenu a rapit si ucis fiinte de pe alte planete, exiland-le sufletele pe Pamant, in corpuri omenesti, iar apoi a declansat o serie de eruptii vulcanice care au continuat sa ii intoxice pe prizonierii sai pana in ziua de azi. Scientologii cred ca omul nu se poate elibera decat prin purificarea de aceste toxine, iar acest lucru este posibil doar frecventand un curs special oferit de Biserica Scientologica, contra a catorva sute de mii de dolari.Cel mai faimos scientolog: Tom Cruise. El i-a convins si pe John Travolta, Katie Holmes, Lisa Marie Presley, Kirstie Alley, Jenna Elfman. Odata intrat in randurile membrilor, ti se ofera ajutor in fiecare sector al vietii unde ai nevoie, bineinteles contra cost, si ti se pun la dispozitie instrumente de masurare a puritatii sufletului.
3. Budismul tibetan
Aceasta religie tibetana veche de 2500 de ani se bazeaza pe invataturile lui Buddha („Iluminatul”), pe numele sau real Siddharta Gautama. Liderii tibetani actuali sunt presupusi a fi reincarnari ale calugarilor sfinti din vechime. Conform budismului, tot ceea ce exista in univers – copaci, animale, oameni, vedete si impresari – formeaza o unitate indivizibila.Cel mai cunoscut budist de la Hollywood este Richard Gere, iar pe langa el au mai aderat la aceasta religie si Orlando Bloom, Kate Bosworth, Goldie Hawn, Harrison Ford, Keanu Reeves. Despre Steven Seagal se spune ca ar fi un tulku , adica reincarnarea unui mare vindecator, iar Seagal insusi sustine ca poate vindeca prin simpla atingere cu mainile.
4. Veda
Predecesoare a hinduismului si bazata pe scrieri sanskrite antice, a fost promovata in Occident de catre Maharishi Mahesh, care a fondat faimoasa miscare „Meditatia Transcendentala”, in cadrul careia practicantii mediteaza timp de 20 de minute pe zi, concentrandu-se asupra unei mantre speciale. Se spune ca prin aceasta metoda se obtine un control remarcabil al a sinelui si chiar efecte extraordinare cum ar fi levitatia.Cel mai cunoscut practicant este David Lynch, care a fost atras de posibilitatile de extindere a constiintei si sustine ca meditatia transcendentala i-a sporit creativitatea. De virtutile acestui tip de meditatie s-au lasat convinsi si Heather Graham, Laura Dern, Calvin Klein si Mia Farrow.
5. Crestinismul
Se bazeaza pe credinta ca Iisus Hristos a inviat din morti si ca El reprezinta calea spre viata vesnica in imparatia Cerurilor. La Hollywood, crestinismul (mai precis, catolicismul) imbraca o forma militanta, fiind notorie antipatia fata de evrei a starurilor crestine. Din acest punct de vedere, cel mai activ practicant este Mel Gibson, care a cheltuit 50 de milioane de dolari pentru realizarea filmului sau „Patimile lui Hristos”. Filmul a starnit controverse uriase in lumea intreaga, dar a si avut incasari de zece ori peste asteptari.Pe langa Mel Gibson, si Kanye West, Mary J Blige, Beyonce si Jessica Simpson s-au alaturat Bisericii Catolice.
Flavia Jurca

Joi, Ianuarie 18, 2007, 11:01 AM 

Love
     media: 5.00 din 2 voturi

Miercuri, Ianuarie 17, 2007, 10:54 PM 

Banc
     media: 0.00 din 0 voturi

Maria catre Ion: - Ioane, cum se zice: furnicular sau funincular?
Ion: - La ce?

Miercuri, Ianuarie 17, 2007, 09:41 PM 

Songs to play_Sarah Conner
     media: 0.00 din 0 voturi

From Sarah with love
http://www.youtube.com/watch?v=Y7RKM32CvIc
http://www.youtube.com/watch?v=-WXBMM8HYRw&mode=related&search=
Living To Love You
http://www.youtube.com/watch?v=GKFcrB5y6zc&mode=related&search=

From Sarah with love
For so many years we were friends
And yes I always knew what we could do
But so many tears in the rain
Felt the night you said
That love had come to you
I thought you were not my kind
I thought that I could never feel for you
The passion and love you were feeling
And so you left
For someone new
And now that you're far and away
I'm sending a letter today

From Sarah with love
She'd got the lover she is dreaming of
She never found the words to say
But I know that today
She's gonna send her letter to you

From Sarah with love
She took your picture to the stars above
And they told her it is true
She could dare to fall in love with you

So don't make her blue when she writes to you
From Sarah with love
So maybe the chance for romance
Is like a train to catch before it's gone
And I'll keep on waiting and dreaming
You're strong enough
To understand
As long as you're so far away
I'm sending a letter each day

From Sarah with love
She'd got the lover she is dreaming of
She never found the words to say
But I know that today
She's gonna send her letter to you

From Sarah with love
She's gotta know what you are thinking of'
Cause every little now and then
And again and again
I know her heart cries out for you

From Sarah with love
She'd got the lover she is dreaming of
Never found the words to say, ahh
But today, but today...

From Sarah with love
She took your picture to the stars above
And they told her it is true
She could dare to fall in love with you
So don't make her blue when she writes to you
From Sarah with love

So don't make me blue when I write to you
From Sarah with love
................................................................................................

from Surami with love to all of you:)

Marti, Ianuarie 16, 2007, 03:39 PM 

"Mitule iubit"
     media: 0.00 din 0 voturi

Veronica Micle ii spunea lui Eminescu "Mitule iubit"
In corespondenta inedita publicata de Polirom, cei doi iubiti folosesc diminutive dragastoase.

« Anul acesta, Editura Polirom va reedita corespondenta inedita dintre Mihai Eminescu si Veronica Micle, "Dulcea mea Doamna/Eminul meu iubit", cu scrisori din arhiva familiei Graziella si Vasile Grigorcea.
Editia ingrijita, cu transcriere, note si prefata de Christina Zarifopol-Illias, a aparut in 2000 intr-un format de lux, de peste 500 de pagini, cu scrisorile poetului in facsimil. Datorita succesului, cartea in care Veronica i se adreseaza lui Eminescu cu diminutive dragastoase, printre care "Mitule iubit", a fost reeditata tot in 2000, in format de buzunar.

Dupa ce armate de istorici literari rascolisera in fondul de manuscrise depus de Titu Maiorescu la Academie, in biblioteci si colectii private, in arhivele din Ipotesti, Botosani, Iasi, Cernauti, Blaj, Viena sau Bucuresti, gratie Christinei Zarifopol-Illias, aceste scrisori reprezinta o incredibila restituire documentara.

"E vorba despre 108 scrisori, complet necunoscute pana atunci specialistilor si publicului larg. La fondul epistolar compus din 66 de scrisori (13 ale lui Eminescu, 48 ale Veronicai Micle si 5 atribuite de zelosul Octav Minar), s-au adaugat dintr-o data, printr-o senzationala completare, 93 de scrisori trimise de Eminescu Veronicai si 15 pe care ea i le-a adresat poetului - toate fiind pastrate de succesivele mostenitoare ale vaduvei lui Stefan Micle", spune criticul Daniel Cristea-Enache.

Se iubeau cu adevarat
Scrisorile dintre indragostiti aduc detalii importante fie prin noutatea lor, fie pentru ca ajuta la confirmari sau la lansarea unor ipoteze neluate pana acum in calcul. Unele dintre ele sunt impresionante, dezvaluind suferintele si framantarile poetului bolnav.
"In ciuda suisurilor si a cobo-rasurilor, cei doi protagonisti se iubeau cu adevarat. Legenda jocului amoros duplicitar - cand cinic si plebeu, cand nemilos-rafinat, cand, pur si simplu, mincinos, centrat exclusiv pe placerea carnala, al amandurora - intretinuta de o intreaga specie de biografi, este infirmata in mod categoric", crede Christina Zarifopol-Illias.

De dor
"Departarea asta ne strica rau"
"Mai ingerasule, Asa te-as saruta s-asa te-as desmierda s-asa as veni la tine de repede, daca n-as fi bolnav si daca nu m-as teme ca acest ger nemaipomenit sa ma imbolnaveasca si mai rau. Puiutul meu cel scump si iubit - ce faci tu? Iti trimit deosebite Tararale, Farfarale si Scrancioabe* si te rog sa ma ierti ca nu-ti scriu mai des - cane ce sunt fara de inima. Departarea asta ne strica rau. De s-ar mantui odata afacerile tale si si de-as gasi si eu ceva mai sigur decat tampenia Timpului, ca sa fim odata un trup si un suflet - auzi tu? Iarta scrisoarea mea grobiana de alaltaieri, dar sa stii tu ca oricine ar vrea sa mi te iee pe tine, singura mea avere si singura mea fericire din lume, e un om de nimic care merita spanzuratoare si epitetele cele mai proaste. Iarta, dar tu stii ca de cate ori imi vorbesti de curtezani, imi infigi un ghimp in inima. Puiutule, zau nu pot veni inca, ca sunt bolnav, dar asa-mi esti de draga, asa ca nu stiu cum sa ti-o mai spun. (...) Te sarut macar in gand de mii de ori si raman al tau pentru vecii-vecilor.Bucuresti 14 ianuarie 1880 Emin"
Speranta
"M-am nascut din nou"
"Mitule iubit si al meu scump si dragalas, Tu cate odata esti inger, acuma ai fost fiind ca fara sa ma astept am primit scrisori de la tine. Mitule, nu te supara daca cu o veselie nebuna care ma caracteriza iti spun ca m-au apucat hachitele cochetariei, dar ce vrei? - speranta ca am scapat - stii tu de ce - ma face sa-mi ies din piele, mi se pare c-am nascut din nou, am inceput a mai prinde putin la viata si putere, toate-mi par bune si frumoase. (...). Eminule, scrisoarea ta e foarte posomorata, mi-i da voie fara sa te superi daca te voi acuza pe tine oricat de rau ti-ar merge, tu vrei singur sa ridici la nesfarsit piatra lui Sisif; (...)Eminescul meu cheri, spune-mi si raspunde numaidecat - e ordin imparatesc - mai iei tu medicamentoasele tale? Si cu aceasta am onoare a te instiinta ca ma asteapta asternutul si ma duc sa ma culc singura, singurica cu gandul la scumpul meu.
12 Martie 1880 Iasi Veronica"………

http://www.expres.ro/article.php?artid=288016 »

Marti, Ianuarie 16, 2007, 11:24 AM 

Songs to play_U2 frontman & the Corrs
     media: 0.00 din 0 voturi

When the stars go blue - U2 frontman & the Corrs
http://www.youtube.com/watch?v=ACL_w9x8DXY
http://www.youtube.com/watch?v=XV_dbCF1jOA&mode=related&search=

Luni, Ianuarie 15, 2007, 05:31 PM 

Je serai pour toi
     media: 0.00 din 0 voturi

" Je serai pour toi"

Je serais ton soleil sur ce ciel d'été,
la plume dansant sur un bout de papier.
Tu seras mon rayon de lune,
l'inspiration de ma plume.

Je serais cet iris de feu,
celui qui brillera dans tes yeux.
Tu seras l'air de mes poumons,
car vivre sans toi c'est l'oppression.

Je serais cette douce neige qui tombe,
de tes paroles tu me feras fondre.
Tu seras cette saveur, cette essence,
celle qui donnera à ma vie un sens.

Je serais ce grand vent de passion,
celui qui balayera ta raison.
Tu seras cette douce lueur,
celle qui éclaireras mon coeur.

Je serais pour toi,
et pour moi, tu seras.

(Ce poème est écrit par Lydia )

Vineri, Ianuarie 12, 2007, 11:14 PM 

Recomandari
     media: 0.00 din 0 voturi

va recomand cu caldura o emisiune pe care, asta seara, am urmarit-o cu mare placere
..................
TVR2 in fiecare Vineri ora 22:10
"Campionatul de comedie”
" În fiecare seară de vineri, două echipe de actori se vor înfrunta la TVR 2 în cea mai nobilă luptă, cea a replicilor spumoase şi a situaţiilor ieşite din comun. Sub pretextul unui concurs, actorii - concurenţi trec prin cele mai diverse probe de improvizaţie actoricească, temele abordate fiind luate din viaţa reală, conjuncturi în care, fiecare dintre noi se poate găsi oricând, fără a ocoli însă persoane şi teme de interes public (vedete, politicieni, sportivi, etc.).

Probele sunt inventate ad-hoc şi sunt făcute de cei mai buni specialişti în comedie la minut. Săptămână de săptămână, telespectatorii vor urmări patru comedieni care, în faţa publicului larg, vor trebui să dea dovada măiestriei lor în mod spontan, puşi fiind în faţa celor mai năstruşnice idei.

De fiecare dată, publicul din sală îi va susţine şi va stabili câştigătorul. Miza competiţiei va fi dată atât de premiile puse în joc, cât şi de afirmarea în faţa spectatorilor şi a telespectatorilor. Singura limită la distracţie va fi cea a bunului simţ, iar juriul va taxa orice derapaj în sfera limbajului suburban sau a glumelor fără perdea sau care depăşesc graniţa bunei cuviinţe. Pe parcurs, chiar publicul prezent la emisiune va avea ocazia şi liberatea de a veni cu idei şi modificări la situaţiile - probă pe care le va enunţa prezentatorul Marius Rizea. "

Vineri, Ianuarie 12, 2007, 05:31 PM 

Monkey
     media: 0.00 din 0 voturi

Monkey mess with tiger
http://www.youtube.com/watch?v=sshbHTDSwCk&mode=related&search=
Monkey
http://www.youtube.com/watch?v=s1j2rPqhowQ&mode=related&search=
http://www.youtube.com/watch?v=oB7rkV3_r10&mode=related&search=
http://www.youtube.com/watch?v=ErOXahqM_JQ&mode=related&search=

Vineri, Ianuarie 12, 2007, 04:51 PM 

Kisses
     media: 0.00 din 0 voturi

kiss
http://www.youtube.com/watch?v=b0JS10N5Kv0
http://www.youtube.com/watch?v=GMTkbXLydr8
http://www.youtube.com/watch?v=h_Z3ntLcUBE
http://www.youtube.com/watch?v=zVHqQFDjJYg&mode=related&search=


Vineri, Ianuarie 12, 2007, 03:27 PM 

Bancuri
     media: 0.00 din 0 voturi

Ramona - 12 ani
Bula este directorul spitalului de nebuni. Construieste un gard de 2 m, nebunii sar peste el. Face un gard de 5 m, nebunii il sar. Apoi face unul de 2 cm si nebunii nu il sar.
Intreaba Bula pe nebuni:
- De ce nu sariti gardul de 2cm?
- Nu mai putem sa punem scara.

Andreea - 12 ani
Directorul unui spital de nebuni ii pune pe angajati sa vopseasca gardul spitalului in culoarea rosie. Dupa ce angajatii vopsesc gardul, nebunii il mananca. Angajatii vopsesc gardul galben. Si pe acesta il mananca nebunii. Disperati, angajatii vopsesc gardul verde. Vazand ca pe acesta nu-l mananca nebunii, directorul ii intreaba:
- Pe acesta de ce nu l-ati mancat?
- Pentru ca asteptam sa se coaca!

Andra - 7 ani
Un avion transporta nebuni. Ei jucau fotbal in spate. La un moment dat intra doctorul sa vada ce mai fac. Vede ca lipsea unul si intreaba:
- Ba, unde este Gigi nebunul?
La care ceilalti raspund:
- E pe aripa avionului, executa cornerul.

Alina Alexandra - 9 ani
Bula si inca trei pacienti sunt la spitalul de nebuni. Doctorii vroiau sa afle daca unul dintre ei stie unde e inima. Primul pacient arata ca inima e la picior, al doilea arata ca inima e la burta, al treilea arata ca inima e la spate iar Bula dintr-o data de bate in piept.
Unul dintre doctori zice:
- Bravo Bula, ai stiut unde e inima !!
Cei trei pacienti il intreaba pe Bula:
- Bula cum de ai stiut unde e inima ?Bula raspunse:
- Pai eu am stomac, aratand cu mana spre cap.

Cristina -
Un nebun statea deasupra unui bec. Vine paznicul in tura:
- Ce faci acolo?
- Ma bronzez!
A doua zi, paznicul ii povesteste directorului intamplarea.
- Si de ce nu te-ai dus sa il iei de acolo?intreaba directorul.
- Fara crema de soare? Sa ma ard?

Simona - 9 ani
Era un copil la spitalul de nebuni. Un om il intreaba :
- De ce ai gaura in umbrela?
- Pentru a vedea cand se opreste ploaia.

ADRIANA - 7 ANI
2 nebuni vor sa evadeze de la spital. Primul ii spune:
- Eu aprind lanterna si tu cobori pe raza de la lanterna.
Al doilea raspunde:
- Ma crezi prost sa cobor, ca tu sa inchizi lanterna si sa cad.

Paty - 9 ani
Un nebun se uita cu o oglinda in cerul gurii. Alt nebun il intreaba:
- Ce faci cu oglinda?
- Vreau sa observ stelele.

Andreea - 11 ani
Cica Bula era la spitalul de nebuni pentru ca se credea graunte. La fiecare 3 ani venea inspectia. Vine si-l intraba:
- Bula, ce esti tu?
- Graunte.
- Ba, esti nebun. Mai stai 3 ani.
Si tot asa vreo 9 ani, de s-au saturat aia de la spital de el si i-au spus:- Ma, Bula, cand te intreaba ce esti, zi si tu ca esti om.
Vine inspectia:
- Ce esti tu, Bula ?
- Om!
- Felicitari!
Fericit, Bula pleaca, isi face bagajul, iese pe poarta, dupa 2 minute vine inapoi, alergand si gafaind.
- Ce este, ma, Bula?
- E o gaina la poarta!!

.......................................................
concluzie: ...:)orice nebun are logica lui

Vineri, Ianuarie 12, 2007, 02:32 PM 

Tiganii din Milano: viata ca in Evul Mediu
     media: 0.00 din 0 voturi

"Viata rromilor care locuiesc in baracile de la periferia orasului Milano decurge normal, sub ochiul vigilent al carabinierilor. Cetatenii italieni sunt insa nemultumiti de amplasarea taberei in apropierea cimitirului Maggiore si cred ca autoritatile dovedesc prea multa toleranta.
Tiganii s-au imprietenit cu politistii si de cateva zile sunt cuminti si prezinta actele la control ori de cate ori sunt cercetati. Din cand in cand se mai aude o manea de jale, sa rupa sufletele de dor, dar totul merge inainte, linistit, intr-o Europa mai mare si parca mai toleranta.Majoritatea rromilor sunt din Oltenia, au masini de lux, lucreaza pe la diverse firme de constructii si tin banul la ciorap pentru a se intoarce in tara. Este greu de spus cate persoane locuiesc acolo, dar nea Vintila, consilier cultural al Asociatiei Aven Amentza Gagii Erom din Italia, crede ca sunt peste 800. Aproape toti au antene parabolice si zilnic urmaresc programele TV din tara, sunt la curent cu orice stire despre Romania. “Ne e dor da Romania”, zice Ariton Lucan, un munte de tigan cu ochi alunecosi si limba ascutita. “Am plecat da foame, jur ca nu fur, muncesc, sa mor io!, vrei sa-ti arat actele? Sora mea, Florica, a terminat facultatea da drept, are 23 de ani si nu si-a gasit de lucru acasa. A venit aici, sa se umileasca, are grija de o baba si casiga in euro. Mie imi pare rau, ca e intelectuala si uite, sta acilea in noroi ca sa faca un ban”. Vorbim si printre picioarele noastre sar sobolanii ca veveritele. Tiganii s-au obisnuit cu ei, sunt prieteni. Ii cunosc pe fiecare in parte, ba le-au pus si nume: “Ha ha ha, donsoara ziarista, iete, ala e sobolanu Giovani, iar alalat, care haleste acu din pemparsu ala plin, e Iliuta. Are o mutra sucars si e bland ca o mata”, explica Bebe razand."E foarte bine ca suntem europeni"
Intram intr-o baraca. Aici locuieste Cristina. De sarme atarna carnea de porc afumata. “Ah! Ce mai bairame sa incinge aci, crapa inima in milanezi”, sare un tiganus frumusel. “Am facut nunti si botezuri, i-am chemat pe Guta si Vijelie, ne-am distrat da minune! Noi stim sa traim, ne place viata. Uneori ne mai taiem in cutite, da nu mult, asa, de nervi! Ne impacam dup-aia”. Ghetele ni se afunda in noroiul lipicios pana la glezne, iar in aer pluteste un miros intepator de urina amestecat cu aroma de prajeala. “Haolio, iar a facut Didina carnati”, se aude de dupa o perdea. Chiar daca sunt huliti de italieni, tiganii din tabara par fericiti aici. “E bine ca acum suntem europeni”, zice nea Vintila. “Carabinierii ne trateaza cu mai mult respect decat inainte. Eu am acte in regula, fac o meserie, sunt zidar, am un Mertan si un Ford. Muncesc pentru copiii mei”.De Revelion au avut mare suparare in tabara. O femeie a uitat sarmalele pe foc si s-au aprins baracile. Pana sa vina pompierii au ars vreo 50, iar tiganii au ramas cu puradeii sub cerul liber. Acum s-au apucat sa si le refaca. “Am avut patru ecotoalete”, se plange Cristina. “Patru la atatia oameni? Erau putine, dar au ars la incendiu. Acum facem pa unde apucam sau ne tinem pana vine seara, cand nu ne vede nimeni. Italienii au zis ca or sa ne aduca mai multe, dar pana atunci?” Ne despartim de tigani aproape cu greu pentru ca ne-am imprietenit, am schimbat telefoane si adrese. Nea Vintila, care e fan Gigi Becali, nu uita sa-i transmita sanatate."
Articol semnat de Dana Fodor,Cati Burlacu
NR. 5271 - Joi 11 Ianuarie 2007

sursa: Libertatea
..........................................................
Comentarii forum:

lasati-i ba in pace Trimis de Banel la 2007-01-12 11:44:35
Va tot luati de tigani, au minte de 10 ori mai mult decat multi romani, le merge capu si stiu sa se descurce.Sunt multi mult mai curati decat unii romani.Sunt uniti, nu ca prostii nostrii de romani care s-ar manca intre ei. Asa ca lasati-i in pace ca nu sunt ei de vina, de vina suntem noi romanii ca suntem rai si puturosi si invidiosi, inculti si necivilizati cu o educatie de k*.Pacat de tara asta superba si plina de obiceiuri frumoase

Mentalitate de Ev Mediu Trimis de integrat la 2007-01-12 09:15:56

Din pacate Evul Mediu se regaseste din plin si in Romania, la romani sau tigani.Daca un om vrea sa munceasca in Romania la facut curat, toata lumea il va privi ca pe un gunoi, ceea ce nu se intampla in alte tari. Munca cinstita trebuie respectata. Ne place sa fie curat la wc, dar ii desconsideram pe cei care il curata! Ipocrizie! Si sa ne lase tiganii cu Merzanele lor.. Cine munceste in Occident si mai ales plateste taxe, chiar si avand un salariu foarte bun, stie ca nu se cumpara Merzan din asa ceva.... Vrajeli ieftine...

alo, India?? Trimis de abc.ok la 2007-01-12 03:52:17

Lansam un S.O.S. pentru conationalii vostri. Repatriati-i de urgenta! Acolo vor putea minti,insela,fura siomori cit le va place. Si toate astea pe un fond muzical da scripci,tambale si o totala lipsa de igiena.Dear India,multumiri anticipate. Scapati-ne de ei.

e vina noastra Trimis de khatani la 2007-01-12 08:54:40

Este numai vina noastra ca le permitem. Si aici, in tara isi fac de cap. Daca ar fi pusi la punct din fasha s-ar schimba situatia. Evident, tigani sunt in toata lumea... e o mare boala a Terrei. Intr-un fel sau altul trebuie rezolvata situatia, dar trebuie sa ne implicam cu totii.

NU VA SUPORT Trimis de Sa MOARA TOTI TIGANII la 2007-01-12 13:27:07
NU-I SUPORT,NU-I INGHIT,SUNT HOTI,JEGOSI,OAMENI CU 9 FETE SI ORICAT AR AVEA TOT MAI VOR SI MAI FURA!SUNT PLINE PUSCARIILE NOASTRE DE TIGANI..NU SE POATE SA-I EXILAM?

RASISM NAZISM Trimis de Roman la 2007-01-12 07:23:02

Dragi ziaristi, sa nu va treziti dati in judecata de nu stiu ce comitet impotriva discriminarii. E plin acest forum de injuraturi rasiste, apologia nazismului si epurarii pe criterii etnice. E vina noastra, a romanilor, ca tiganii sunt dusmanii civilizatiei, adevarat...nu toti. De la inceput, nu trebuia sa-i acceptam printre noi. Nu stiu de ce si autoritatilor le este teama sa ia taurul de coarne. Sa fie integrati, dar cand blocuri intregi sunt devastate, da-l in gatu masii de tigan, roman...ce-o fi. La puscarie cu el...ca inseamna ca nu vrea sa traiasca in societate. Terminati cu remarcile rasiste, asta nu e o solutie. Autoritatile sa-si faca treaba si sa nu permita abateri de la lege nimanui. Ca e roman, tigan, tatar...Nici discriminarea pozitiva n-a reyolvat nimic.

bravo voua Trimis de adryyanna la 2007-01-12 13:19:43

e bine k transformati o rubrica de opinii in mirc....apropos aveti asl pls????k sunt tare curioasa...de asta se duce romania de rapa...mamuti cu lipsa la elemente in cutia craniana.....keep it like that:)

alooo Trimis de scufyyy la 2007-01-12 10:11:07
de ce sa plateasca chirie sa stea civilizat ca este o gramada de bani chiria mai bine sa stea prin corturi moca si sa stranga bani sa ia mertane sa vina in romania sa vada lume ce om e el , decat acolo sa chentai sa mananci c** si sa dormi cu sobolani pt. niste fiare pe roti zis mertane si forduri mai bine in tara mea pe perna mea cu o masina mai modesta si un trai decent
...

Miercuri, Ianuarie 10, 2007, 08:59 PM 

Commercials
     media: 0.00 din 0 voturi

http://www.ad-awards.com/commercials/directory/2005/categories/food_-_beverage/showbound_naturals/commercials-26-139.html

Miercuri, Ianuarie 10, 2007, 03:25 PM 

Din Caragiale adunate
     media: 0.00 din 0 voturi


"UNA NOCHE TORMENTOSA" DE ION LUCA CARAGIALE
http://www.youtube.com/watch?v=Z9HcDdjUNj8

"DE CARNAVAL", DE ION LUCA CARAGIALE
http://www.youtube.com/watch?v=RA2LNk6AGDw

Trailer O noapte taifunoasă
http://www.youtube.com/watch?v=tpfM7vV-GQo
...........................................................
din Caragiale adunate:)
............................................................

JUPÂN DUMITRACHE TITIRCĂ INIMĂ-REA, cherestegiu, căpitan în garda civică
NAE IPINGESCU, ipistat, amic politic al căpitanului
O noapte furtunoasa

Jupân Dumitrache: (şezând pe scaun) Hei! ia să vedem acu ce mai zice politica. Citişi ceva?
Ipingescu: Bravos ziar, domnule! Ăsta ştiu că combate bine.

Jupân Dumitrache: Apoi nu-i zice lui degeaba "Vocea Patriotului Naţional"!...
Ipingescu: (citeşte greoi şi fără interpunctaţie) "Bucureşti 15/27 Răpciune. - Amicul şi colaboratorele nostru R. Vent. ..., un june scriitor democrat, a cărui asinuitate o cunoaşte demult publicul cititor, ne trimite următoarea prefaţiune a unui nou op al său. I dăm astăzi locul de onoare, recomandând cu căldură poporului suveran scrierea amicului nostru. Republica şi Reacţiunea sau Venitorele şi Trecutul. - Prefaţiune. - Democraţiunea romană, sau mai bine zis ţinta Democraţiunii romane este de a persuada pe cetăţeni, că nimeni nu trebuie a mânca de la datoriile ce ne impun solemnaminte pactul nostru fundamentale, sfânta Constituţiune..."

Jupân Dumitrache: (mulţumit) Ei, bravos! Aici a adus-o bine.
Ipingescu: (căutând şirul unde a rămas) "... A mânca... sfânta Constituţiune..."

Jupân Dumitrache: (cam nedomirit) Adică, cum s-o mănânce?
Ipingescu: Stai să vei... că spune el... "Sfânta Constituţiune, şi mai ales cei din masa poporului..."

Jupân Dumitrache: (nedomirit) E scris adânc.
Ipingescu: Ba nu-i adânc deloc. Nu pricepi? Vezi cum vine vorba lui: să nu mai mănânce nimeni din sudoarea bunioară a unuia ca mine şi ca dumneata, care suntem din popor; adică să şază numai poporul la masă, că el e stăpân.

Jupân Dumitrache: (lămurit) Ei! aşa mai vii de-acasă. Bravos! Zi-i nainte.
Ipingescu: Stai să vezi: acuma vine un ce şi mai tare.

Jupân Dumitrache: Ei?
Ipingescu: (urmând citirea) "... A mânca poporul mai ales, este o greşală neiertată, ba putem zice chiar o crimă..."

Jupân Dumitrache: (cu deplină aprobare) Ştii că şi aici loveşte bine! Da! cine mănâncă poporul să meargă la cremenal
Ipingescu: (bătând cu mâna-n gazetă) Apoi de ce scrie el, sireacul!

Jupân Dumitrache: Dă-i nainte, că-mi place.
Ipingescu: "... Ba putem zice chiar o crimă. (schimbând tonul şi mai grav.) Nu! Orice s-ar zice şi orice s-ar face, cu toate zbieretele reacţiunii, ce se zvârcoleşte sub dispreţul strivitor al opiniunii publice; cu toate urletele acelora ce cu neruşinare se intitulează sistematici opozanţi..."

Jupân Dumitrache: (care la fiece accent al lui Ipingescu a dat mereu din cap în semn de aprobare, îl întrerupe cu entuziasm) Hahahaha! i-a-nfundat!
Ipingescu: (urmând cu tărie) "... Nu! în van! noi am spus-o şi o mai spune: situaţiunea Romaniei nu se va putea chiarifica; ceva mai mult, nu vom putea intra pe calea viritabilelui progres, până ce nu vom avea un sufragiu universale..." (amândoi rămân foarte încurcaţi.)

Jupân Dumitrache: Adicătele, cum vine vorba asta?
Ipingescu: (după adâncă reflecţie)A! înţeleg! bate în ciocoi, unde mănâncă sudoarea poporului suveran... ştii: masă... sufragiu...

Jupân Dumitrache: Ei! acu înţeleg eu unde bate vorba lui! Ei! bravos! bine vorbeşte...
Ipingescu: Ăsta combate, domnule, nu ţi-am spus eu!

Jupân Dumitrache: Apoi, nu-i zice lui degeaba "Vocea Patriotului Naţional"!
Ipingescu: "... Până ce nu vom avea un sufragiu universal. Am zis şi subsemnez! R. Vent... studinte în drept şi publicist."
..............................................................................
Justiţie
Judele de ocol: Care va să zică, d-ta Leanca văduva, comersantă de băuturi spirtoase...
Leanca: La Hanu Dracului...
Jud.: Ştiu... Lasă-mă să-ntreb.
Leanca: Plătim licenţa, domn' judecător...
Prevenitul: Oleo!
Jud.: Tăcere!
Leanca: ...E păcat pentru mine, domn' judecător...
Jud.: Lasă-mă să te-ntreb...
Leanca: Te las...
Jud.: Care va să zică, d-ta Leanca văduva, comersantă de băuturi spirtoase, ce reclami de la prevenitul Iancu Zugravu?
Leanca (cu emoţiune treptată): Eu, să trăiţi, saru' mâna, domn' judecător, eu sunt o fomeie sârmană, Dumnezeu mă ştie cum mă chinuiesc pentru o pâine... De-aia şi pusesem de gând de la sfântu Gheorghe să las prăvălia, care nu mai poate omul de atâtea angarale pentru ca să mai mănânce o bucăţică de pâine, şi nu ne mai dă mâna să plătim licenţa.
Prevenitul: Licenţa o plăteşte domn' Mitică.
Leanca: Domn' Mitică?... să fie al dracului care minte?
Jud.: Tăcere! Nimini n-are voie să vorbească până nu-l întreb eu.
Leanca: Dacă zice dumnealui că domn' Mitică!... Eu, domn' judecător, săru'mâna, poci să jur că sunt curată la sufletul meu!
Jud.: Nu e vorba de asta!... Spune cum s-au petrecut lucrurile şi ce reclami de la prevenit?
Leanca: Eu, domn' judecător, reclam, pardon, onoarea mea, care m-a-njurat, şi clondirul cu trei chile mastică prima, care venisem tomn-atunci cu birja de la domn' Marinescu Bragadiru din piaţă, încă chiar domn' Tomiţa zicea să-l iau în birje...
Jud.: Pe cine să iei în birje?
Leanca: Clondirul... că zicea...
Jud.: Cine zicea?
Leanca: Domn' Toma... se sparge...
Jud.: Cine se sparge?
Leanca: Clondirul, domn' judecător!
Jud. (impacientat): Femeie, ce tot bârâi?... Răspunde odată lămurit la ce te-ntreb eu! Ce pretinzi d-ta acuma de la prevenit?
Leanca (cu volubilitate): Onoarea mea, domn' judecător, care m-a-njurat dumnealui, pardon facu-ţi şi dregu-ţi, şi mi-a spart clondirul, că nu vrea să-mi plătească... (Cu obidă.) Că eu sunt o fomeie sârmană, şi e păcat! vine dumnealui gol puşcă şi bea până se face tun, şi pe urmă, dacă am vrut să chem vardistul, dumnealui zice că mă sulemeneşte cu chinoroz şi vrea s-o tulească, s-a căzut peste tarabă şi s-a făcut praf.
Jud.: Ce s-a făcut praf?
Leanca: Clondirul cu mastică; şi pe urmă vrea să fugă.
Jud.: Cine?
Leanca: Dumnealui.
Jud.: Ei, ce pretinzi?
Leanca: Onoarea mea şi trei chile de mastică prima...
Jud.: Bine; şezi şi taci.
Leanca: Care vine dumnealui...
Jud.: Taci!
Leanca: Tac, da...
Jud.: Taci odată!
Leanca: Am tăcut.
Jud.: Iancu Zugravu! Ce ai d-ta să răspunzi la pretenţiile reclamantei?
Prevenitul (e afumat şi pronuntă foarte îngălat): Eu, domnule judecător, dumneaei zice, pardon, iar ai venit, mă porcule? că dumneaei n-are niciodată o politică vizavi de musterii. Eu zic... daca domn' Mitică...
Jud.: Cine-i domn' Mitică?
Leanca: Domn' judecător, uite, săru'mâna, ş-acuma e beat...
Jud.: Taci! nu te-ntreb pe d-ta. (Către prevenit:) Cine-i domn' Mitică?
Prev.: Domn' Mitică?... nu-l cunoşti pe domn' Mitică? (Râzând ironic.) Al dracului domn' Mitică!
Jud.: Vorbeşte serios! Cine-i domn' Mitică?
Prev.: Care va să zică, domn' Mitică de la pricepţie. (Cu un zâmbet de fină intenţie.) Pricepi dumneatale acuşica cum vine vorba noastră. (Face cu ochiul.)
Jud.: Ce-are-a face domn' Mitică?
Prev.: Dacă i-a plătit licenţa.
Leanca: Să fie-al drac...
Jud.: Taci! (Prevenitului:) Nu e vorba de licenţă, e vorba de clondirul cu mastică.
Prev.: A căzut de pe tejghea, domn' judecător; era pe margine.
Jud.: Cine l-a-mpins?
Prev.: Piaza rea, fincă zicea că cheamă vardistul... Eu nu vream, că sunt comersant...
Leanca (dându-i cu tifla): Comersant de piei de cloşcă.
Jud.: Te invit să fii cuviincioasă aici! aici nu-i permis să dai cu tifla!
Prev. (vesel): Bravos, domn' judecător! ai văzut şi dumneatale acuşica ce pramatie e dumneei?
Jud.: Nu-ţi permit să fii necuviincios aici!... (aspru) M-ai înţeles?
Leanca (veselă): Hahaha! bravos, domn' judecător!... să spuie ce comert învârteşte...
Jud. (mai aspru): Taci, că te dau afară!
Prev.: Hahahaha! Brav...
Jud. (foarte aspru): Răspunde! ce comerţ faci d-ta?
Prev.: Am fost zugrav de case român, domn' judecător... Dac-am văzut că mă omoară concurenţa străinilor, am deschis tombolă cu obiecte la Moşi.
Jud.: Da' de chinoroz cum a venit vorba?
Prev.: Am vrut numai s-o speriu c-o stric (face cu ochiul) pardon, la ficsonomia obrazului...
Leanca: Să mă sperii? N-ai venit odată cu căciula umplută cu chinoroz...?
Prev.: Las-o p-aia! aia-i altă căciulă! (Judelui:) Aia a fost la politică... nu-nţelege dumneei... fomeie...
Jud.: Bine, toate bune, dar de ce vii beat la judecătorie?
Prev.: (obidit): Dacă n-am aminteri coraj, domn' judecător!...
Jud.: Destul.
(Condamnă pe prevenitul Iancu Zugravu la sapte lei despăgubire civilă şi doi lei cheltuieli de judecată.)
Leanca: Da, domn' judecător, onoarea mea, săru' mâna, nereperată, cum remâne?
Prev. (maliţios): Las' că ţi-o reperează domn' Mitică!
- Moftul român", 1893, 21 februarie; vol. Momente (1901), Momente, schiţe, amintiri (1908) -

.........................................
" ...Perceput mai ales ca un farsor, maestru al ironiilor, Ion Luca Caragiale a avut şi o latură ascunsă pe care o exprima tot cu ajutorul umorului său inegalabil: ???Eu sint un sentimental, domnule!”. "

Miercuri, Ianuarie 10, 2007, 02:41 PM 

Aquarium
     media: 0.00 din 0 voturi

Osaka Aquarium
http://www.youtube.com/watch?v=FI_iV64LNcI

Monterey Bay Aquarium
http://www.youtube.com/watch?v=D1OQ9pabpCI

Sydney Aquarium Compilation
http://www.youtube.com/watch?v=KT7Inpi9QME&mode=related&search=

London Aquarium
http://www.youtube.com/watch?v=qsHbukiTmUw

Vancouver Aquarium 1
http://www.youtube.com/watch?v=rdPiw_1c1gg

Tampa Aquarium - An underwater musical
http://www.youtube.com/watch?v=SSL2eLIrHp0&mode=related&search=

Aquarium Music Video
http://www.youtube.com/watch?v=2LxcY4J4JIs&mode=related&search=

Miercuri, Ianuarie 10, 2007, 11:27 AM 

Ganduri
     media: 0.00 din 0 voturi

e Iulie, miez de vara…si totusi frig, dar soare in acelasi timp...un soare palid si cu dinti…si multa ceata …ciudat, tare ciudat...o vreme stranie cum nu mai intalnisem…pasesc sfioasa pe-aleile din parc…erau inguste iar din loc in loc vedeam cate-un marcaj discret…si tot din loc in loc butuci pentru popas…nu-ntelegeam...ce parc e-acela!?…in dreapta mea un cactus solitar zambea rautacios...la poale se afla o floare…intorc privirea si observ parca un pom?!...era un ficus, zvelt ....apoi un crin, un scai si in sfarsit un pin urias…inaintez fara sa scot o soapta…e-adevarat ?...nici fir de iarba..si iar un cactus, o familie bine inchegata…si iar ciulini si iar un snop de crini…ma-ndrept pe-aleea dinspre dreapta…m-asez pe–o buturuga si privesc…in fata mea un fel de poenita cu multe flori, lalele in special…ma-ntorc din nou si dintr-o data observ cum lacul prinde viatza...e-atat de limpede, de clar…in rotocoale se scaldau salbaticele rate iar doua lebede mergeau pereche…un loc miraculos…o frumusete cum nu mai intalnisem niciodata..nu, nu e vis, e doar un mic oras la margine de-ocean

Miercuri, Ianuarie 10, 2007, 10:56 AM 

Ganduri
     media: 0.00 din 0 voturi

Ce chestie…un stilou…firma nu-si permite sa-mi cumpere un stilou

Miercuri, Ianuarie 10, 2007, 10:42 AM 

Ganduri
     media: 0.00 din 0 voturi

Era-ntr-o vara calda. Doream sa fug departe de oras si oameni. Doream sa uit de ceas si stress …Stiu c-am fugit in munti pe-o pajiste intinsa, scaldata in lumina. Nu mai retin cum am ajuns acolo, dar stiu ca ma aflam in loc pustiu.Nici nu-mi venea a crede ce liniste era. Simteam pana si vantul cum sopteste.. si glasul ierbii, si linul cantec de izvor. Erau doar flori multicolore iar gazele zburau din loc in loc . Culcata-n iarba si cu ochii atintiti spre cer stiu c-am visat o alta lume. Nu pot descrie cata liniste era in jur si-n sufletelul meu. Nu mai contau nici timpul, nici vorbele-nsirate adesea fara rost. Tot ce conta era senzatia-aceea diafana de cald si de usor, lumina aceea sclipitoare si-acel parfum de flori si verde crud

Marti, Ianuarie 9, 2007, 11:42 PM 

Songs to play_Eurythmics&Annie Lennox
     media: 5.00 din 1 vot

Annie Lennox - Legend In My Living Room
http://www.youtube.com/watch?v=9gd8QNraWB0&mode=related&search=
Annie Lennox- No more I love you's
http://www.youtube.com/watch?v=KovrFdW6-ug&mode=related&search=
Annie Lennox - Money Can't Buy It
http://www.youtube.com/watch?v=2CjBgIe9WkE&mode=related&search=
Eurythmics - I've Got A Life
http://www.youtube.com/watch?v=wXBhBDCdiSY&mode=related&search=
Annie Lennox - The Gift
http://www.youtube.com/watch?v=_7N4I5Oi4WI

Marti, Ianuarie 9, 2007, 04:55 PM 

Papra moldoveneasca(papara)
     media: 0.00 din 0 voturi

Ingrediente:
6 oua,
200 g branza de oi
50 g unt,
1 l lapte,
300 g malai,
smantana(sau iaurt)
sare
Mod de preparare:
Se prepara o mamaliguţa ceva mai moale(in lapte), se adaugă branza sfaramata şi se amesteca bine. Se deşarta mamaliguta într-o tava unsa cu unt, se netezeşte cu ajutorul unui polonic cu dosul uns cu unt, se adauga deasupra cele 6 oua după care se introduce tava in cuptor. Cand ouale (albusurile) s-au închegat, scoatem tava din cuptor si servim imediat (fierbinte), cu smântână sau iaurt.

Marti, Ianuarie 9, 2007, 04:46 PM 

Bulz ciobanesc
     media: 2.00 din 1 vot

Ingrediente:
mamaliga, branza de burduf (sau in coaja de brad), unt
Mod de preparare:
Mamaliga, mai vartoasa, se modeleaza(in forma unor sfere), cu mainile umede de zer, cuprinzand in interior branza si untul. Coacem pe jar (sau in cuptor) pana se formeaza o crusta crocanta(la suprafata) si branza se topeste in interior.
Se serveste fierbinte.

Marti, Ianuarie 9, 2007, 03:56 PM 

Curcan la cuptor
     media: 0.00 din 0 voturi

Ingrediente:
un curcan(marime medie),
4 mere,
7 g piper,
20 g boia dulce,
100 g untura,
50 g sare,
150 ml vin alb,
200 ml apa
Preparare:
Curcanul se curata, se spala, se freaca bine cu sare si boia, se presara cu piper. In interiorul curcanului se introduc merele intregi, curatate de coaja. Untura se topeste. Cand este calduta o amestecam cu vin si apa. Asezam curcanul in tava si turnam peste el o parte din amestecul apa+vin +untura (restul de amestec se pastreaza si din 15 in 15 min ungem curcanul cu el). Se tine la cuptor circa 60-70 min, pana se patrunde si se rumeneste bine. Se serveste cu piure de cartofi si salata.

P.S. curcan=pasare de curte:)

Luni, Ianuarie 8, 2007, 05:23 PM 

Ganduri
     media: 0.00 din 0 voturi

Ti-aduci aminte cand ne intalneam si tremuram ca doua frunze?… de emotie !... Mergeam la locul nostru, doar de noi stiut…un mic bistro… ca sa mancam o prajitura, o placinta sau fursec…Si nu ne saturam sa ne privim in ochi...Chiar si paharul plin cu apa minerala avea un gust aparte…aroma si parfum…Stiu ca-mi placea sa te ating asa-ntr-o doara, sa vad cum te rosesti :)…ce vremuri

Luni, Ianuarie 8, 2007, 05:11 PM 

Castane coapte
     media: 5.00 din 2 voturi

Tradiţia castanelor
Regret că n-am apucat acele vremuri când, pe străzile oraşului, vânzători zgribuliţi te îmbiau, în prag de iarnă, cu castane calde. Vânzătorii au dispărut, Bucureştiul pare mai sărac, iar castane găsim azi, din când în când, prin raftul vreunui supermarkert. Tradiţia castanelor coapte este veche. Pe străzile Romei antice, se vindeau castane coapte aşa cum se vând azi, în timpul iernii, pe străzile altor oraşe europene. Tot în alte oraşe europene, nu lipsesc, de Crăciun, castanele coapte, servite ca garnitură sau ca umplutură pentru fripturi. La noi, un tort cu cremă de castane sau un curcan umplut cu castane par, cel mai adesea, nişte delicatese de arhivă, desprinse din vechi cărţi de bucate. şi totuşi, secole de-a rândul, acest mic fruct ţepos a constituit masa frugală a celor mulţi şi săraci. A precedat cu succes cultura cartofilor şi nu întâmplător. Aroma lui este bogată şi "cărnoasă" şi, deoarece conţine de două ori mai mult amidon decât cartofii, poate fi folosit ca legumă. În Corsica, este la mare preţ o supă din castane şi lapte de capră, îmbogăţită cu fidea. Este atât de groasă, încât lingura stă dreaptă în castronul cu supă. În China, castanele sunt fie prăjite în nisip fierbinte, fie tocate şi amestecate în tocăniţe şi supe. În Japonia sau sudul Europei, sunt deseori măcinate şi transformate într-o făină din care se prepară pâine. În Tracia, se consuma o pâine din castane, un fel de tartă care se mai găseşte şi acum în Balcani, Italia, Sardinia şi Corsica. Înainte de introducerea porumbului în Europa, mămăliga italiană (polenta) era făcută din făină de castane. În Occident, găseşti azi în supermarkerturi pungi cu făină de castane. Francezii, mai sofisticaţi, le curăţă şi le glasează în sirop.

Cremă de castane cu cafea şi fructe
Ingrediente: 1 borcan piure de castane (400 g), 1 ceşcuţă cafea concentrată, zahăr vanilat, 4-5 linguri margarină, 1 banană, 2 kiwi, vişine (din dulceaţă sau vişinată), coajă rasă de lămâie, sucul de la 1 lămâie, frişcă vegetală
Preparare: Se pune piureul de castane într-un vas, se adaugă cafeaua, zahăr vanilat după gust şi margarina înmuiată. Se freacă cu o lingură de lemn, până se obţine o cremă fină, compactă. Banana şi kiwi se curăţă şi se taie în cubuleţe. Se pune crema în cupe, alternând cu straturi de fructe. Deasupra se presară vişine şi se dă la rece. Se serveşte cu frişcă.

ştiaţi că?Aflând că la Paris s-a dat ordin să i se ardă cărţile, Voltaire a exclamat: "Cărţile mele sunt asemănătoare castanelor: cu cât sunt mai prăjite, cu atât se vând mai bine !"

Luni, Ianuarie 8, 2007, 04:55 PM 

Chestii
     media: 0.00 din 0 voturi

1. Daca ai 100 de motive pentru a respinge un barbat, atunci ai in fata o viata de singuratate pana la adanci batraneti.
2. Singuratatea este una dintre consecintele dorintei de a fi independenta.
3. Bogat, frumos, sensibil – nu poti sa ai decat doua dintre ele la un barbat.
4. Daca intrebi un barbat la prima intalnire ce salariu are sau ce fel de masina conduce, atunci el are tot dreptul sa se uite la sanii tai cat timp sunteti inca in restaurant.
5. Daca te astepti ca el sa plateasca pentru tot, vei avea nevoie de un maxilar puternic si o limba jucausa.
6. Daca te imbraci ca o femeie de moravuri usoare, asteapta-te sa fi tratata ca atare.
7. Pedeapsa pentru faptul ca bagi barbatii buni in zona "amicilor", in timp ce baietii rai te ranesc, este ca vei deveni o femeie furioasa, frustrata si proprietara a cel putin trei pisici.
8. Fat-Frumos e gay. Si negru. Dar exista! Nu stiu sigur daca are si cal...
9. Nu esti o printesa, indiferent ce scrie pe tricoul tau. Daca crezi ca esti o printesa atunci ar fi bine sa ai fundul unei stripteuze, fata unui inger si personalitatea unui sfant.
10. Un barbat nu va spune "Te iubesc" pana cand nu va fi 100% sigur ca nu vei folosi acest lucru impotriva lui. S-ar putea sa dureze ani... ai rabdare!
11. Este in regula daca NU vrei copii. Nu este in regula sa iti sacrifici viata personala pentru cariera.
12. Rasul este cotagios si poate topi inima oricarui barbat.
13. Sa fii plangacioasa, nu este nici atractiv si nici politicos. Barbatii prefera sa alerge dupa femei, nu dupa fetite smiorcaite.
14. Nu ai dreptul la nimic. Totusi, te poti astepta la recompense daca ai muncit mult pentru acel lucru. Sa cuceresti un barbat este usor, mult mai greu este sa-l pastrezi.
15. Compromisul nu inseamna capitulare, inseamna un lucru necesar pentru a avea o relatie buna.
16. Lumea reala este tupeista, nesimtita si de multe ori neplacuta. Asta nu inseamna ca si tu trebuie sa fii la fel.

Luni, Ianuarie 8, 2007, 04:47 PM 

Reactiile alergice la medicamente
     media: 5.00 din 1 vot

Reactiile alergice sunt rezultatul unei sensibilitati excesive la substante care in mod normal sunt inofensive.
Factori care produc alergii
Febra fanului cauzata de polenul primaverii este o reactie alergica comuna, blanda, indurate de multe persoane, dar intepaturile de insecte, alergiile alimentare si cele medicamentoase sunt de nedorit, reactiile fiind cateodata severe. Nici un medicament nu este fara risc in ceea ce priveste provocarea de reactii alergice. Aici se includ medicamentele cumparate din farmacie cat si cele eliberate cu reteta. Sansele de a experimenta o reactie alergica la un medicament tind sa cresca in functie de cantitatea consumata cat si timpul in care medicamentul respectiv a fost luat. Asta nu inseamna ca oricine a luat un medicament destul de des este destinat sa dezvolte o reactie alergica la el. Majoritatea oamenilor nu au parte de asa ceva. Dar cum o reactie alergica este serioasa, trebuie sa fii constienta de acest lucru si de semnele ce anunta aceasta alergie.
Medicamente asociate cu aparitia alergiilor
Antibioticele sunt pe locul unu in lista reactiilor alergice severe. Doar penicilina a provocat aproximativ 600 de decese pe an. Alte medicamente asociate cu reactiile alergice sunt aspirina si ibuprofenul, ca de asemenea si medicamentele pentru hipertensiune, cele ce trateaza epilepsia si insulina.

Luni, Ianuarie 8, 2007, 03:10 PM 

Femeia la 30 ani
     media: 5.00 din 1 vot

" Question: Cum este privita de catre barbati o femeie de 30 de ani? Ce asteapta de la ea? Am observat ca exista un oarecare "mit" in aceasta privinta. Este privita, de obicei, ca "femeia deplina". Dar, totodata, mi se pare ca un barbat se apropie destul de greu de o astfel de femeie. Daca da, de ce?

- eu de mult am o fantezie care ma tot bantuie cu o femeie de 30 de ani (nu una anume..)ma rog, am impresia ca nu e chiar un raspuns la care sperai. hihi

- De ce cu una de 30 de ani?fiindca stie ce vrea? (ea, ca de el nu-s sigura)

- Am observat ca exista un oarecare "mit" in aceasta privinta. Este privita, de obicei, ca "femeia deplina".

- din pacate, e doar un mit.tinzi sa crezi ca pana la 30 de ani, a avut timp sa se maturizeze, sa ajunga sa stie ce vrea, ce poate si tot asa...eu zic ca nu-i loc sa generalizezi, unele femei mor singure si proaste, iar altele traiesc fericite, indiferent de varsta.

- Cum este privita de catre barbati o femeie de 30 de ani? Ce asteapta de la ea? Hmm, ca o femeie faină, interesantă, care ştie ce vrea şi nu are figurile uneia de 18 ani.

- femeia de 30 de ani e ca o piersică coaptă, dulce şi zemoasă. cea de 20 de ani este crudă, tare şi fiţioasă.- eu cred că bărbaţii se apropie mai uşor de o femei de 30 de ani decât de una de 20 de ani.

- Dar, totodata, mi se pare ca un barbat se apropie destul de greu de o astfel de femeie. Daca da, de ce

- Pentru că e nedezvoltat :P

- Hmm, ca o femeie faină, interesantă, care ştie ce vrea şi nu are figurile uneia de 18 ani.

- astfel de cuvinte ma fac sa nu regret ca de-abia-mi mai amintesc cum fu la majorat

- da, da' eu cred ca mai repede cumpar banane verzi decat de-alea innegrite.acum, fiecare cu gusturile lui.

- se pare ca tu coapte numa' bine inca n-ai gustat :D

- Femeia de 30 de ani are mari şanse să nu mai fie fertilă, deci economisim sfaturile premaritale.Femeia de 30 de ani ştie că dacă nu ţi se scoală, nu e premieră mondială.Femeia de 30 de ani s-ar prea putea să nu mai fie tentată de Manix cu muşchi şi Porsche. Că nici ăla nu e premieră mondială.- Toţi vrem virgine imaculate, dar nimeni n-are răbdare să le explice ce-i aia p8l4... :)))

- salut acest topic si ii urez o viata lunga. subiectul este incitant si provocator la reflectie. on-topic: am fost prin bucuresti si am vazut ca barbatii se apropie de orice femeie. in provincie nu e la fel... :P

- Or fi mai puţine femei prin provincie...

- gaina batrana face ciorba mai buna

- Dau oricand una de 30 pe doua de 15! :))

- femeia isi traieste viata pana la maxim 30 de ani sa zicem, 30 sa fie o medie la care se apuc de facut puradei(pardon copii), de la 30 de ani in sus femeia duce o viata in care este pedepsita sa aiba grija de casa.(daca o mancat'o toata viata visul sa se insoare).. o femeie la 30 de ani ar putea sa te atraga doar prin faptul ca nu prea are cum sa fie frigida.parerea mea.

- Am o amica urata de 32 ani care s-a incurcat cu unul de 18 si e moarta dupa el. De asemenea, prietenul meu cel mai bun, care are 31 ani, e incurcat cu una de 36 ani. Nu mai inteleg nimic! A innebunit lumea. :D

- Din experienta proprie, un barbat intelectual cucereste mult mai usor o femeie stilata de 30 ani decat o parasuta proasta (dar frumoasa foc) de 18. Pentru un golanas smecher e mai usor invers.

- Unde mama dreq am nimerit?? Pe H2H ??? Noroc ca mai exista Topic title Am vazut vreo 3-4 posturi ale unor hormoni care au luat-o razna, care nu au in cap decat sex, sex si iar sex. Dar o femeie la 30 de ani, maritata si cu copii nu sunt in stare sa vada. Cred ca iesirea din gradinita ar trebui sa se faca pe baza de examen psihologic. :D:D

- Toti barbatii avem in cap numai "sex, sex si iar sex." Numai ca unii dintre noi mai incercam sa ne luam gandul de la sex (ca sa nu turbam) prin aspiratia catre eruditie. Care nu este decat tot pregatire de sex pentru ca o folosim ca sa epatam sexul opus pentru a-l fu+3 mai usor.

- Oameni buni intrati pe topic . Ca m-ar interesa "ideile voastre" . Eu am 24 de ani umblu cu o femeie de 38 de ani . Ne intelegem f bine. Nu virsta conteaza , ci cum ne intelegem . Sa va aud replicile...;P

- Si peste zece ani ce faci? Iti zic eu: ii dai vant pentru alta de... hai sa zicem tot 38 si ea iti taie gatul din gelozie si pe urma se sinucide! Sau esti amant si ea e casatorita cu un fraier? In cazul asta, te paste moartea mai devreme! Orice fraier e fraier pana la o limita. Dar daca iti plac sporturile extreme...

- Undi e iluziili meliiiii, cari le-am avut?...

- Depinde de femeie si de mintea ta.Eu am "cunoscut" femei de la -10 ani pana la +12 ani fata de mine. Aia cu +20 avea 46, subtirica, cu grija de corpul ei si alimentatie, cu copii plecati la casele lor/facultati, fara barbat, fara ciclu, fara iluzii de maritis... Pot sa zic ca a fost o experienta excelenta, poate chiar crea dependenta, daca stie ce vor barbatii. M-am mutat fortat de imprejurari la mii de km... altfel nu se stie:D

- La 30 de ani o femeie incepe sa filtreze mai atent si mai lucid propriile trairi. E mai rationala, nu mai viseaza cu aceeasi usurinta cai verzi pe pereti. Incepe sa aprecieze mai degraba un barbat cu mintea acasa, decat un macho caruia ii zburda hormonii. Experienta de viata, atata cata e, isi spune cuvantul. Cine a incercat sa poarte o discutie mai serioasa si mai profunda cu o femeie de 30 de ani va vedea, la o comparatie cu aceeasi experienta avuta cu o pustoiaca abia trecuta de adolescenta, ca sunt diferente mari. De perceptie, de traire, de tot...La 30 de ani vezi viata altfel. Nu mai putin intens, ci pur si simplu mai clar. Iar daca intereseaza latura sexuala, sa stiti ca si in privinta asta stau mai bine femeile ajunse la 30 de ani. Sigur ca o generalizare e riscanta, pentru ca sunt destule exceptii (femei care si dupa 30 de ani au tot mintea de la 20 si invers), dar e o logica simpla. Si e valabil si la barbati, cu mentiunea ca poate exceptiile sunt mai numeroase. Se cheama maturizare. La unii e mai pronuntata, la altii mai putin...

- Daca privesti o relatie din multe puncte de vedere si in toata complexitatea ei, realizezi ca ceea ce ramane dintr-o relatie depinde de structura psihica,sufleteasca,pasiuni comune,puncte de vedere comune sau complementare etcAsa ca , daca o femeie este pentru un barbat un univers atractiv,care ii terzeste si ii mentine interesul din cat mai multe puncte de vedere....varsta este ultimul factor care conteaza.

- Femeia de 30 de ani are ceva aparte...la 30 de ani o femeie poate fi orice,si copil si femeie...ea emana senzualitate si siguranta...ceva pe care nu le regasesti la alte varste.O femeie frumoasa poate fi si la 21 si la 30 si la 49 de ani, totul porneste din interior...daca in interior esti multumita, fericita...acestea toate se oglindesc pe fata...iar in lumea de astazi sa recunoastem...imaginea conteaza...

- se pare ca tu coapte numa' bine inca n-ai gustat ...poc

- poti sa dai de o femeie de 30 de ani inteligenta, draguta, vorba aia, de trei ori femeie, da' asta nu schimba cu nimic faptul ca 90% din ele sunt niste parasute delasate, cu un caracter infect, parasite de toti si de toate, impacate cu gandu' ca vor trai cuminti in casa cu cele 30 de pisici pana la moarte.eu stiu ca nu-i frumos ce spun, dar daca esti asa de buna si alte alea la 30 de ani, ma, cum se face ca esti singura? poate are ceva de-a face cu faptu' ca esti vesnic nesatisfacuta pe toate planurile, da' iti scapa faptul ca ai fundu' dublu cat ar trebui, sanii au inceput sa atarne, paru' e nitel cam alb pe la colturi si nici nu prea dai pe-afara de inteligenta. o sa ma opresc aici, inainte sa devin rautacios, ca n-are sens.

- Deci arhetipul implinirii si paradigma feminitatii nu rezida decat in a fi cuplata cu cineva pana la varsta de 30 de ani? Altfel nu se pune?Da' la barbati cum e? :P

- Fiecare om cu obsesiile lui. A ta este asta: Toate femeile sint parasute, dupa bani etc...
Cimpi, baby, da-le neste sfaturi intelepte baietilor, explica-le ca femeile de 30 de ani nu sint bune pentru viitorul lor, majoritatea sint niste frustrate, isterice, nemultumite etc...A, uite ce zice iubitelul meu cu accentul lui de american, cu toate ca e roman, cica: " Man! Femeile de 30 de ani sint hot , daca gus{h}ti nu te mai saturi"....Geeezzz! Mor de ras cind il aud si mai ales cind ma striga : Ayuleeee!ps: Cimpi, ai grija de forum acum cind toata lumea e in vacanta, nu poti sa stii cind apar piratii.Ayu te pupa racoros ca e mare canicula in Romania si mai ales daca stai toata ziua-n casa. :DAveti grija cu femeile astea de 30j de ani ca tare periculoase sint

- Despre artysti am scris si la creatii, Dar tot geloasele s-au crezut altii.Cand eu aveam acces la contul tau pedia, Tu cam uitasei unde se trezeste Romania.

- Nu cred c-am zis eu asa ceva, ca ar fi toate femeile parasute, dupa bani etc. Vorba lui zahei, nu sunt misogin, 're-ati ale draq de proaste (JUST KIDDING). Ceea ce am spus e ca 90% din femeile de vreo 30 de ani, vesnic singure, intra in categoriile mentionate. Asta e parerea mea si nu cred ca o sa se schimbe prea curand. Sunt la al 5-lea job si nu ies ale dracu' din tipar nici cu politia (vorbesc de job ca, evident, acolo vad majoritatea femeilor de vreo 30 de ani). Barbatii care vezi-doamne "apreciaza" femeia de 30 de ani singura, o "apreciaza" pentru un singur motiv: pica la pat instant, fara efort. La una mai tanara, e mai nasol, mai trebuie sa cheltui bani pe-o floare, pe-o iesire-n oras, treburi de-astea naspa. Da' una la 30 de ani, care vede-n orice poarta pantaloni un potential sot si poate tatic, o posibile iesire din statutul de "Fata batrana, urata, proasta si *** evident ca nu risca sa scape prostul si nu mai are de multa vreme o problema cu "ce-o sa creada despre mine". Si sa nu uitam (se aplica doar in tarile de mana a 15-a, ca Romania), nu mai trebuie s-o stai s-o convingi ca se poate si altfel decat "misionar", ca sa fiu "delicat", ca le-a facut deja pe toate si nu mai are "jena" de ceva sau altceva.

- e, sa mori tu. adica una care nu s-a maritat ca nu a crezut ca poate trai alaturi de un om, X, pana la sfarsitul vietii, e mai prejos decat una care s-a maritat ca proasta visand cai verzi pe pereti si a divortat. da, foarte inteligent, ce sa zic. ai vreo 30 de ani, asa si ai fost maritata? hm?

- ai tu ceva cu ce postez eu pe-aici, nu c-as fi observat eu, da' e dreptul tau, daca tie iti face placere.

- Esti cu capu' rau de tot. Alea care nu-s maritate la 30 is leproase, le iese deja pibipzda prin gura cand stranuta si le curg mucii in fiecare noapte pe popcornul ingurgitat la telenovelele, asa-i?Moaaaah, ce bine ca n-am 30 inca, ca mi-i flica.Mai am timp de maritat, ca daca o fac dupa 30...Moartea pubiplii.Edit: sa ma grabesc sa fortez niste antebrate.

- in cazul asta, inteleg de ce nu-s banat inca pe forumul asta. or mai fi zambind si altii, chiar daca o fac mai amar sau li se strepezesc dintii.cat despre treaba cu pedofila, drace, n-o sa-mi para rau ca nu m-am bosorogit inca si linistit eram, pe cuvant de pionier ca eu nici nu observasem.

- Da' ce-aveti, fratilor, cu femeia de 30 de ani singura? Ce, n-are voie sa nu fi gasit nici un tip despre care sa fie sigura ca nu-i va face viata un cosmar daca se marita cu el? Sau, pur si simplu, n-are voie sa nu vrea sa se marite? Din varii motive: ca vrea sa devina director de multinationala, ca si-a propus sa faca treaba asta dupa 30 de ani, sau ca pur si simplu n-a avut chef...Sau, daca nu mai este casatorita, de ce, adica, n-ar fi in regula? Stiu o tipa, avocat, draguta, desteapta, care a divortat de barba'-su pentru ca o batea ala mar cand se-mbata. Dupa o relatie de vreun an esuata, s-a maritat cu un ins, cu 3 ani in urma, au un copil si nu dau semne c-ar vrea sa-si smulga parul din cap. Tipa a divortat la 28 de ani. Ce sa fi facut? Sa fi stat maritata si cu ochii vineti, doar pentru ca altfel ar fi vazuta ca o parasuta?Eu nu cred ca e ceva in neregula cu femeile de 30 de ani, divortate sau pur si simplu nemaritate! Poate fi ceva in neregula cu [femei] care n-au fost capabile sa inchege nici macar o relatie, pentru ca sunt dilii, au trei maini, le place sa aiba cate trei masculi sau mai stiu eu ce. Dar nu cu [femeile], nici macar cu majoritatea. Cred ca asta e o generalizare stupida.Decat sa umblu cu trandafiru' in dinti in timp ce conduc stresat un mercedes inchiriat, in dorinta de a scoate prin mall o pustoaica de 20 de ani, prefer o "ratata" de 30 sau chiar 40 de ani, pentru care sunt alte lucruri mai importante decat marca masinii sau cum se vad pectoralii pe sub un tricou D&G! Cum ar fi de exemplu ce spun cand deschid gura...Daca am 22 de ani, sigur ca ma pot gandi ce naiba fac peste 10-15 ani, cand ea va fi domoala, la menopauza. Da', daca sunt si destept, o sa zic ca atata vreme cat nu sunt legat de ea, pot foarte bine sa gasesc alta, tot de 30 de ani!Iar daca sunt de-a dreptul cu capul pe umeri, mai stau cativa ani si apoi ma gandesc la modul serios sa ma insor cu una de varsta mea, cu care sa fac o gasca de plozi si sa traiesc fericit pana la adanci batraneti!(daca e careva care crede ca asa ceva e posibil!)

- La 20 de ani îţi doreşti una de 30. La 30, idem. La 40 de ani te gîndeşti că una de 30 ar fi numai bună. La 50 vrei prospătură de 30, iar la 60 tot cu una de 30 de mulţumeşti....hahahaaa

- Este preocupata sa cimenteze relatii interumane, dar in acelasi timp preocupata de multiple domenii si mai ales de serviciu.Probabil ca este o varsta a disperarii

-daca 30 ani e o varsta a disperarii, atunci 50...

- 50 e o catastrofa !

- Să nu vorbim despre ce nu ştim, totuşi.

- zau? si tu de unde stii cu ce-o sa te multumesti peste 30 de ani? :))

-ce vremuri erau cand ma gandeam si eu la femeia de 30 de ani si la vorba....morcovul tanar si gaina batrana fac ciorba buna...ca aventura inca mi-ar placea si acu la 25 de ani chiar daca nu-i mare diferenta...dar macar stiu ca am daramat mitul in rest ganditi-va ca diferenta de varsta in relatiile serioase nu-i buna...cum e ca unul din parteneri sa aiba de-abia copii la varsta la care ar fi trebuit sa aibe nepoti.....am vazut situatia asta in strainatate dar si la noi in tara...exemplu concret: un tip la vreo 50 de ani si tipa la vreo 30 si 2 copii de 3 respectiv 6 ani. El munceste prin strainatate,ea sta si f... banii barbatului... concluzia?pana la cati ani tre sa mai munceasca omul ca sa-si creasca copii?pana la cati ani mai poate munci cat de cat? It's sad but it's true...P.S. am cam deraiat oleaca de la subiect dar....Multumesc

- te trezesti intr o dimineata, te uiti in oglinda, dar nu mai recunosti nimic. sufletul tau are 20 de ani iar chipul...chipul tau de mult a imbatranit...."concluzia? la 30 de ani vrei sa traiesti doar cum ai tu chef. la 30 de ani ai inteles ca nimeni nu iti este stapan, ca nu trebuie sa fii puternica daca nu ai chef, ca poti sa zbori cat de sus vrei, ca nu trebuie sa zambesti daca nu vrei, ca nu trebuie sa ai prieteni doar ca sa ai cu cine arde gazul, la 30 de ani ai invatat din greselile tale si ai apucat o pe drumul tau. la 30 de ani stii sa gusti un pahar de vin in tihna, ai auzit si, daca esti norocoasa, ai si vazut picturi celebre si le ai si inteles, la 30 de ani ai citit si putin balzac si putin page si putin eugenides. daca esti norocoasa, la 30 de ani trebuie sa i raspunzi copilului tau la intrebarea: daca in burta la tine era intuneric cand eram eu nenascuta, de ce nu deschideai si tu gura sa intre mai multa lumina?la 30 de ani? imi iubesc cei 30 de ani!

- Hmm.. femeile de aprox 30 ani pe care le cunosc formeaza o paleta extrem de variata, asa ca nu stiu daca pot spune ca femeia de 30 de ani e idealul. Ar fi femeia maritata, cu copil, cu slaninute pe solduri, luptand cu kilogramele, care a cedat din timpul alocat ei pentru copil si sot. O aventura cu o astfel de femeie?! hmm.. n-as zice! nu are decat perspectiva unei imbarligaturi de o seara in care ea sa isi descopere completarea vietii sterse de acasa, relatie fara viitor totusi, chestie pe care o stii si tu si ea.Ar fi femeia maritata, fara copil, nemultumita de relatia cu sotul, dornica de ceva mai mult. nu e naiva, stie ce vrea de la o relatie, stie unde a gresit. Totusi e dispusa sa isi insele barbatul. Nu e tentanta din motivul asta.Femeia divortata este cea mai atractiva. A vazut cum e, stie ce vrea, stie unde a gresit. Nu schimba un barbat, il modifica in asa fel incat sa ii convina ei. nu e isterica, poate fi pasionala, are timp pentru ea. Daca nu e disperata dupa cariera poate fi partenera potrivita.Cea mai rea varianta este femeia de 30 de ani singura. Asta a avut ceva care a tinut-o depart de barbati pana la varsta asta! Fie are o obsesie pentru animale, fie e urata, fie e proasta, fie e maritata cu postul! fie o combinatie de mai multe "calitati". Pe astea le apuca disperarea sau resemnarea cat de curand, nici nu mai merita timpul pierdut cu ele. Nu le pun pe cele care taman ce au pus capat unei relatii de x ani cu x>1. Nu spun ca nu or exista si exceptii si ma bucur cand le gasesc, deoarece 30 de ani nu inseamna o varsta la care sa te ingropi in rutina.

- O femeie la 30 de ani este "in sfarsit"(parerea mea) in majoritatea cazurilor FEMEIE sau o pierdere de timp si bani (adica o curvistina impopotonata si falsa, fara realizari (sot+copii+cariera+...), fara respect fata de sine si fara demnitate, sau doar o gau*a - si aia trecuta - pentru altii care cauta femei care "stiu ce vor"(adica sa se f**a bine, fara comentarii si alte pretentii)).
ma apuca depresia, terminati cu prostiile!

- Sunt bine ma femeile de 30 de ani . Va doresc la toti macar o aventura cu un asa exemplar

- of! mai copii! sa aveti voi pe mana o adevarata femeie de 30 de ani, v-ar aduce multaaaaa intelepciune, ceea ce pe aici c-am rar. da voi mai cautati femeia de 30 de ani. cautati, cautati.;P

- Multă autolaudă pe aici, dar să văd eu pe unul de vârsta mea pe mâinile unei astfel de femei .Nu zic că eu n-aş vrea, dar mă tem că m-ar sfâşia ca un copil orfan cadoul de crăciun…hehe

- Da, dar tu rezişti eroic tentaţiilor

- Nu am spus că sunt imun, dar încerc să fiu.

s.a.m.d :))))) "

just forum

Luni, Ianuarie 8, 2007, 01:03 PM 

Interviu - Vladimir Socor
     media: 0.00 din 0 voturi

Interviu cu analistul american Vladimir Socor:
Basescu trebuie sa joace tare cu rusii

S-a spus ca actuala putere a adus relatiile cu Rusia in cea mai proasta situatie din ’90 incoace…
Parerea mea este ca nu depinde de nici un guvern roman sa imbunatateasca sau sa inrautateasca relatiile cu Rusia. Politica Rusiei e de asa natura incit contravine intereselor europene si euroatlantice in Europa Centrala si de Rasarit, in zona Marii Negre si in zona Marii Caspice. Din fericire, Romania, astazi, nu mai este vecina Rusiei, este o situatie care a survenit pentru prima data in istoria ei, e cel mai mare avantaj strategic pe care l-a obtinut Romania dupa caderea comunismului si a Uniunii Sovietice. Romania este, poate, geografic, in Europa de Est, dar politic, strategic, face parte din Occidentul extins, din institutiile occidentale: NATO si UE. De aceea, relatia cu Federatia Rusa nu mai este o relatie pur bilaterala, ca in trecut. Romania face parte din relatia NATO cu Rusia si din relatia UE cu Rusia. Tara noastra are pentru prima data o situatie sigura in istoria ei si are o baza solida de pe care sa isi promoveze propriile interese.

Dar unele tari europene, cum ar fi Germania, pastreaza o relatie privilegiata cu Rusia. Credeti ca o relatie oarecum antagonica a Romaniei cu Rusia va fi privita ca un minus adus de Romania in UE?
Eu nu cred ca relatia Romaniei cu Rusia e antagonica, e vorba de faptul ca Rusia are interese contrare celor euroatlantice. Aici, Romania nu are nici o vina! Chiar daca opozitia de interese dintre Rusia si Occident nu e intotdeauna verbalizata de catre Vest, e verbalizata de catre Rusia, toata ziua. De Occident nu e verbalizata, dar e din ce in ce mai mult constientizata. In al doilea rind, eu cred ca a trecut vremea relatiei privilegiate Germania-Rusia, o realitate nefericita pe vremea guvernarii rosii-verzi din Germania. Guvernarea actuala a schimbat aceasta directie, exista elemente in guvernul german care promoveaza o asemenea relatie privilegiata cu Rusia, dar aceste elemente nu mai predomina. In plus, nu cred ca Romania trebuie sa isi calculeze relatiile cu Rusia in functie de relatia bilaterala a altei tari cu Rusia. De cind trebuie Romania sa-si ajusteze pozitia la ideile fostului cancelar Schröder?! Romania are interese nationale specifice, pe care si le promoveaza in cadrul NATO si in cadrul UE, influentind pozitia acestor doua institutii fata de Rusia.

Vorbeati despre verbalizare… Credeti ca presedintele Basescu ar fi trebuit sa fie mai retinut in declaratiile sale fata de Rusia?
Eu admir sinceritatea presedintelui Basescu, e foarte necesar ca dinsul sa spuna astfel de adevaruri. In aceste luari de atitudine, presedintele Basescu este un adevarat om de stat. Oamenilor de stat le revine, printre altele, sarcina de a conduce opinia publica, de a o forma, nu de a se tiri in coada opiniei publice, si domnul Basescu spune adevarurile pe nume, asa cum, de altfel, o spun, foarte firesc, si conducatorii tarilor baltice, si conducerea Poloniei, in ultimul timp si alte state europene, Suedia. Romania, in aceasta zona a Europei, desi nu mai este vecina cu Rusia, din fericire, are o viziune foarte clara asupra scopurilor Rusiei.
(Vladimir Socor, Senior Analyst pentru Europa de Est al prestigioasei fundatii americane Jamestown, explica pentru „Cotidianul“ relatia Romaniei cu Rusia, in context european.)
http://www.cotidianul.ro/index.php?id=8469&art=22012&cHash=fd790f9cab

Luni, Ianuarie 8, 2007, 12:54 PM 

Interviu cu inocenta
     media: 0.00 din 0 voturi

"Orice om la orice varsta are in suflet o lumina cat de mica din varsta copilariei care-I straluceste puternic toata viata in suflet. In concluzie, orice om este de fapt un copil.
In acest articol vom vorbi despre modul si principiile de viata ale Roxanei, eleva in clasa a – VII – a, din scoala generala nr.1 Bragadiru:

Reporter: Care este scopul tau in viata?
Roxana: Scopul meu in viata… este acela de a avea un viitor fericit si de a-mi trai viata din plin.
Reporter: Cum crezi ca ar trebui tratata scoala in prezent?
Roxana: Cred ca in prezent, scoala ar trebui tratata cu multa seriozitate de catre toti copiii si tinerii.
Reporter: Te simti in largul tau printre colegii de clasa?
Roxana: Uneori da, uneori nu, fiindca in clasa noastra prieteniile sunt legate de grupuri, iar uneori te simti in plus.
Reporter: Tii cont de sfatul unui prieten cand viata te incearca?
Roxana: Cateodata. Este foarte bine sa ai un prieten alaturi. Chiar daca nu tin cont de sfatul sau, deoarece decizia imi apartine, o incurajare imi prinde bine.
Reporter: Ce crezi despre tineretul din ziua de azi?
Roxana: Nu pot sa imi spun exact opinia, deoarece si eu fac parte din generatia asta si cred ca este “in pas cu moda”.
Reporter: Si o ultima intrebare: Ce scopuri ai pentru viitor?
Roxana: Pentru viitor… Am multe planuri, cum ar fi: sa urmez o facultate, sa ma implinesc in viata, si ar mai fi alte cateva, care sunt secrete.
Reporter: Roxana, iti multumesc pentru interviu, iti doresc mult noroc mai departe si sper sa ti se indeplineasca toate visele. La revedere!
Roxana: La revedere "

Luni, Ianuarie 8, 2007, 12:45 PM 

Interviu - Danion Vasile
     media: 0.00 din 0 voturi

- Hristos poate sta şi în sufrageria noastră...
La invitaţia Fundaţiei creştin-ortodoxe ,Pro Filiis" şi a redacţiei ,Argeşului Ortodox", cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Episcop Calinic, Joi, 10 martie 2005, orele 18.00, la Sala de conferinţe a Bibliotecii Judeţene din Piteşti a avut loc conferinţa cu titlul ,Despre convertire şi convertiţi" a scriitorului, editorului şi publicistului Danion Vasile. Am profitat de această ocazie pentru a-i lua acestuia un interviu.
- Domnule Danion Vasile, sala de conferinţe s-a dovedit a fi neîncăpătoare. Tineri şi vârstnici deopotrivă, cititori sau nu ai cărţilor Dumneavoastră, au venit să asculte cuvânt ziditor de suflet. Cum aţi caracteriza auditoriul piteştean?
Interesul publicului pentru o astfel de conferinţă arată încă o dată faptul că, deşi mass-media încearcă să sufoce oamenii, inducându-le o mentalitate neopăgână, totuşi interesul acestora faţă de viaţa în Hristos şi de mântuire nu dispare. Chiar dacă se împuţinează, totuşi rămâne pe baricade. Cred că este firesc faptul că multe întrebări s-au referit la probleme practice. Cei care au venit să mă asculte au fost dornici să asculte mărturia cuiva care a cunoscut Biserica după ce ani de zile a stat departe de ea. Avem nevoie şi de mărturii vii, nu ne putem mulţumi numai cu teorii, oricât ar fi ele de frumoase.
- Cum vi s-au părut întrebările din public?
E bine că încă întrebăm, că încă nu ne lăsăm covârşiţi de amorţeală şi avem curajul de a afla lămuriri. Pentru că întrebarea este un act de curaj. Când un tânăr întreabă: ,Ce poziţie are Biserica faţă de păcatul masturbării?", act pe care unii medici modernişti îl consideră cât se poate de firesc, şi căruia nu îi văd urmările negative, ei bine acest tânăr îşi asumă curajul de a purta o povară. Pentru că din clipa în care a aflat că masturbarea e o patimă, el ştie că dacă vrea să fie creştin trebuie să se izbăvească de această patimă. Vai celor căldicei, care se sfiesc să pună întrebări pentru că le este teamă de răspunsuri... Şi, încă ceva: vai celor care pun întrebări celor nepricepuţi. Eu nu pot răspunde la întrebări privitoare la culmile vieţii duhovniceşti. Dacă aşteptăm răspunsuri de la oameni incapabili să răspundă, greşim.
- O tânără prezentă în sala de conferinţe ne-a mărturisit la sfârşit: ,M-am folosit sufleteşte. Am crezut că va fi o expunere tehnică, însă a vorbit din suflet şi pe-nţelesul nostru. Abia aştept să citesc Cartea nunţii". Cum de reuşiţi să vorbiţi pe limba tinerilor, cum de reuşiţi să vă faceţi iubit de această generaţie Pro căreia-i repugnă, în general, învăţătura lui Hristos?
- Simplu. Când vrei să îi convingi pe alţii să te iubească, orice artificii ai face, nu reuşeşti. Dar atunci când începi prin a-i iubi pe ceilalţi, atunci vezi cum ceilalţi răspund iubirii tale. Vorbesc pe limba tinerilor pentru că vreau să fiu înţeles de tineri. Orice demers misionar trebuie să ţină seama de ţinta precisă, inimile celorlalţi, care ascultă numai limbajul sincer, deschis, fără ocolişuri. Nu cred că generaţiei Pro îi repugnă învăţătura lui Hristos, această afirmaţie mi se pare riscantă, ci cred că învăţătura lui Hristos nu prea ajunge la generaţia Pro. Din păcate, unii profesori de religie care fumează dar le spun elevilor să nu fumeze nu fac altceva decât să calce în picioare învăţătura creştină. Sau preoţii care în loc să aibă răbdare să îi ia de mână pe tinerii care vor să se lupte cu păcatul îi ceartă pe tineri cu asprime, oare nu îşi dau seama că demersul lor e greşit? Nu se miră când văd că din bisericile lor lipsesc tinerii? Şi nu sunt rare astfel de cazuri. Nu trebuie ca preotul să facă pogorăminte pentru a trece cu vederea orgiile tinerilor, dar cred că preotul poate să aibă mai multă răbdare şi să îi ajute pe tineri să renunţe singuri la viaţa de păcat. Pentru că nu cred că sunt mulţi oameni care ar fugi de iubirea lui Dumnezeu. Dacă tinerii ar înţelege că viaţa în Hristos nu înseamnă plictiseală, amorţire, făţărnicie, sugrumare a libertăţii, ci împlinire, frumuseţe, iubire, adevărată libertate, nu cred că ar sta departe de Biserică, pentru că Biserica este aşezământul mântuirii şi locul în care învăţăm să iubim şi să cunoaştem iubirea lui Dumnezeu şi a celorlalţi.
- Aţi conferenţiat în mai multe oraşe din ţară. Uneori vorbiţi şi despre experienţele prin care aţi trecut înainte de a cunoaşte credinţa creştină, e vorba despre yoga, spiritism, tantra, desfrâu şi altele. E uşor să vorbeşti despre cele ale inimii şi a mărturisi pe Hristos în faţa lumii fără a avea parte de ispite cumplite?
- Nu e uşor. Dar, având binecuvântarea duhovnicului pentru ceea ce fac, Dumnezeu mă întăreşte. Şi mă întăresc nu numai rugăciunile părinţilor care se roagă pentru mine în România, în Sfântul Munte Athos sau în alte locuri binecuvântate. Mă întăresc şi rugăciunile cititorilor care mă pomenesc, pentru a nu cădea, pentru a nu mă întoarce la păcatele de care m-am lepădat. Cred că fiecare creştin este chemat să îşi dea propria mărturie în faţa acestei lumi. Şi cred că orice creştin adevărat este o carte vie, pe care citind-o ceilalţi, adică văzându-i faptele cele bune, se pot întoarce la Hristos. Cred că e mult mai preţioasă o faptă de iubire jertfelnică decât un volum scris fără convingere, din turnul de fildeş al cugetării lipsite de viaţă. Ispite avem cu toţi, chiar şi căderi. Important este să avem puterea de a ne ridica de fiecare dată. Pentru că noi nu suntem ai noştri, ci ai lui Hristos.
- Nu vă expuneţi oare unui risc?
- Există oare vreun risc mai mare decât acela de a fi creştin? Când cetele diavoleşti fac tot ce le stă în putinţă pentru a ne îndepărta de calea mântuirii, şi noi rezistăm, oare nu ne-am asumat un risc, acela de a cădea? Cu toate astea, noi credem că Hristos ne va da puterea să biruim. E adevărat că există riscul de a fi un dascăl mincinos, de a scrie şi de a vorbi una şi a trăi alta. Dar mă rog ca Dumnezeu să mă ferească de o astfel de cădere. Şi, spovedindu-mă des, cred că duhovnicul meu va şti când anume e cazul să îmi ceară să tac, ca să nu fiu un fariseu care îi minte pe ceilalţi.
-Care sunt reperele după care trebuie să se orienteze o familie creştină a zilelor noastre?
- În primul rând viaţa în Hristos. Să nu Îl privim pe Hristos doar ca pe un Dumnezeu bun pentru rezolvarea problemelor de zi cu zi, pentru înfruntarea bolilor şi a necazurilor. Sau ca pe un Dumnezeu care vrea să mergem duminica la biserică, şi să ne rugăm câteva minute dimineaţa şi seara. Hristos vrea să ne înveţe să pregustăm, încă de pe pământ, bucuriile vieţii veşnice. Să ne dăm seama că Hristos poate să stea şi vrea să stea cu noi zi de zi, clipă de clipă. Că nu e nimic murdar, sau nu ar trebui să fie nimic murdar, în viaţa de familie. Există vreun moment în care soţii ar vrea ca Hristos să nu fie de faţă? Înseamnă că atunci aleg păcatul. Viaţa de familie trebuie să fie o viaţă de dobândire a raiului. Să ne gândim la miile de mucenici mireni, de exemplu. Ei au ales să sufere prigoane şi dureri de nespus pentru că până atunci fugiseră de Hristos? Nu, ci pentru că viaţa lor fusese o viaţă de sfinţenie. Hristos poate sta şi în sufrageria noastră, şi de fapt stă, chiar dacă ne dăm sau nu seama. Hristos poate sta şi în dormitorul şi în bucătăria noastră. Şi chiar stă, chiar dacă nu ne dăm seama. Iar dacă noi nu ştim că e cu noi, dacă e vreun moment în care nu am vrea să fie lângă noi, înseamnă că mergem pe un drum greşit.
- Ce sfaturi aţi da celor căsătoriţi care vor să-şi asume lupta cea bună în viaţa de familie?
- În primul rând să înţeleagă că celălalt, care ni se pare că e mai puţin creştin, nu poate fi forţat să urce pe culmile desăvârşirii în viteza în care îi impunem noi. Să înţelegem că Hristos nu poate fi cunoscut decât în deplină libertate. Şi dacă încerc să îl intoxic pe soţul meu sau să o intoxic pe soţia mea vorbindu-i la nesfârşit despre mântuire, voi stârni efecte contrare. Trebuie să avem o mare delicateţe faţă de celălalt. Trebuie ca soţii să îşi asume împreună calea mântuirii, şi fiecare să aibă răbdare cu celălalt, cu neputinţele celuilalt. Nu să i le treacă cu vederea, ci să îl ajute să le depăşească de bună voie. Cred că esenţial pentru orice familie creştină este să aibă un duhovnic. Dar nu fiecare soţ duhovnicul său, unul hăis şi unul cea, ci amândoi acelaşi duhovnic. Să Îl iubim pe Hristos, să iubim Biserica. Să învăţăm cât de dulce pentru suflet e rugăciunea. Să nu ne rugăm formal, că nu rezolvăm nimic. Să ne rugăm din suflet. Să învăţăm că postul, dacă e făcut cu măsură, ne e de mare ajutor. Să descoperim aurul cărţilor duhovniceşti. Aurul Sfintelor Scripturi, al scrierilor Sfinţilor Părinţi, dar şi aurul din scrierile şi vieţile sfinţilor care au trăit în vremurile noastre. Să rămânem ortodocşi, oricât de mare ar fi ispita de a nega că Biserica cea sobornicească întemeiată de Hristos este Biserica noastră Ortodoxă, care nu a schimbat predaniile Sfinţilor Părinţi. Să ducem luptă împotriva păcatului, oricât s-ar chinui alţii să ne convingă că păcatele nu sunt păcate, că răul e bun şi că binele e rău...
- Cum să ajungă ei la liman când sunt asaltaţi din toate părţile de cele ale lumii?
- Să ajungă la liman tocmai pentru că sunt asaltaţi din toate părţile. Cu cât ispita e mai firavă, mai subtilă, cu atât e mai greu să îi rezişti. Dar când ispita e frontală, când te izbeşte, trebuie să îţi dai seama de gravitatea războiului în care te afli. Dar să ţinem minte că niciodată nu e ispita mai puternică decât putem duce....
Vă mulţumim mult şi vă aşteptăm şi cu alte ocazii în mijlocul nostru!

Luni, Ianuarie 8, 2007, 12:17 PM 

Gulliver si cei 7 pitici
     media: 0.00 din 0 voturi

" Intr-o dimineata, pe cand Cocostarcul se ducea la dentist sa-si puna plombe la par s-a intalnit cu Oaia care canta: “Sunt o ratusca mica, mica/ Si am pe spate o furnica...”. Cocostarcul era fascinat de melodie si statu un pic sa o asculte. Oaia se opri si il intreba:
- Ce faci tu?
- Bine. Ma duc sa-mi cumpar niste viespi ca tocmai mi s-au teminat.
- Ai grija sa nu iei din alea care fac viermi!
- Lasa ca stiu eu sa le aleg. Doar am facut facultate speciala pentru asta!
- Aseara a plouat.
- Stiu, era scris si in calendar.
- Ai vazut ce i-a facut Jose Armando lu’ Tweety?
- Si cand te gandesti ca girafa din livada de mere s-a insurat cu un cires...
- Eu credeam ca dinozaurii au disparut.
Au ajuns la chioscul cu viespi.
- Vai! Nu am bani destui! striga disperat Cocostarcul.
- Lasa ca-ti dau eu aeroplan.
- Sau mai bine mi-as lua niste ochelari de scafandru.
- Sau mai bine mergem cu autobuzul.
- Cu care dintre ele?
- 7 ani.
- Si unde sa ne duca autobuzul?
- La sfecla de zahar, acolo unde se beau triunghiuri cu paiul.
- Si unde se curata puricele de ceasuri, nu?
- Da, eu am diamante in ghiozdan.
- Dar de ce? Ca eu m-am curatat de vopseaua cu patrate isoscele...
- Pentru ca monitorul de 17 " a vrut sa scape de sinonimul de 15" cu ajutorul terapiei naturiste. Deci ratele sunt proaspete?
- Foarte vesele sunt. Abia le-am cumparat.
- Sa le rupi sanatos!
- Si sa le port sanatos nu-mi zici?
- Nu, ca nu m-am tuns ieri.
- Cum te-ai tuns?
- Roz cu puncte zambarete. Tu sa nu te tunzi ca ai pene frumoase.
- Nu ma tund, ca nu-mi merge storcatorul.
- Dar de ce vorbesti cu litere mari?
- Pentru ca Unirea s-a infaptuit la 1 Decembrie.
- Si uite! Ce degete in forma de derdelus ai! Parca saptamana viitoare erai cat un gri chel!
- Cum trece timpul... Eu nici macar n-am avut cand sa-mi scot mailul din cuptor.
- Asta e! Crasma se muta din drum daca nu se developeaza repede!
- Vezi ca-ti suna sacosa!
- Nu e sacosa! E atomularu’ meu!
- Si ce atomular ai?
- Dokia cu 8 cilindri in V.
- Si cat consuma la 100 km?
- Cam 70 de ciulini.
Si au mers pana la casa lui 1900. Atunci oaia isi aminti ca si-a uitat paramelcii in frigiderul din baie, chiar langa patul dublu v.
- Imi pare rau ca ti s-a intepenit saxofonul! Du-te repede sa-l gadili pana nu se scumpeste!
- Mi-a facut placere sa te repet inca o data! Ne vedem la teorema lui Pitagora! - La revedere! Peste un patrat jumate ne mai vedem! Am uitat sa te intreb: patrat cu cercei sau fara, sa stiu cat dureaza metafora cu tepi colorati."
(autor: Daniela.R.M. - 8.Ian.2007)

Duminica, Ianuarie 7, 2007, 12:37 AM 

La Multi Ani
     media: 0.00 din 0 voturi

dragostea mea...puiul meu cel drag...norocul sa te insoteasca oriunde si oricand...La Multi Ani, dragul meu

Sambata, Ianuarie 6, 2007, 02:36 PM 

Interviu - Stelian Tanase
     media: 4.00 din 1 vot

Este scriitor, profesor, om de televiziune, regizor. Adopta un mod eclectic de a fi. Viata lui seamana cu un fel de "stat" Frankenstein care aduna bucati din fiecare arta, potrivite felului sau de a fi. Ca un joc de puzzle in care toate piesele sunt la locul lor.

Ati fost dat afara din patru televiziuni pentru "delict de opinie". Se cheama ca ati facut "cariera" in televiziune …
Nu m-am gandit la viata mea ca la o cariera. De cate ori mi s-a oferit o cariera, am dat inapoi. Am refuzat multe propuneri in planul material al vietii ca, de pilda, sa raman in strainatate cu contract de lucru, ori propunere de casatorie. Cred ca am o natura anarhista, individualista. Mi-a repugnat ideea de a-mi planifica viata, de a accepta o ierarhie. Am fugit de asemenea slujbe. Si asta m-a si salvat. Am ramas viu.

Intrarea in televiziune s-a datorat unui concurs de factori neasteptati. Totdeauna am crezut ca nu am talent pentru televiziune, ca n-am voce, charisma. Adrian Sarbu mi-a propus in ‘98 sa scriu un serial de televiziune despre caderea regimurilor comuniste. Proiectul nu s-a materializat dar eu am inceput sa gust un pic din interior televiziunea; a urmat invitatia de la Antena 1 care mi-a propus, la aceea vreme, o emisiune care sa rivalizeze cu a lui Brucan. Am realizat emisiunea "2 plus 1" care a avut un mare succes de public. Aici audienta e masurata foarte riguros.
Personal, m-am simtit confortabil la emisiunea "Orient Expres". Mi se potrivea bine. M-a motivat faptul ca am avut audienta si am castigat bani, pentru ca nivelul de plata in televiziune e pe masura audientei pe care o aduci. Exista o lege a cererii si ofertei si eu am un pret mare pe piata.

Cred ca televiziunea adevarata este cea in direct, adica in timp real, spontana. Acolo lucrurile se intampla pe viu. E camera pe tine, se uita 1 milion de oameni si orice privire sau gest este de necenzurat. In momentul cand l-ai facut, ajunge instantaneu la public. Mie emotia asta imi place, pe altii ii inhiba. Sunt si riscuri enorme dar este tv de impact, desi eu prefer sa ma uit la filme documentare.

Ce s-a schimbat, in sistemul dvs. de valori, de cand lucrati in televiziune? Credeti ca imaginea dvs. publica corespunde realitatii?
Am inteles mai mult ca oamenii au o imagine privata si una publica, am inteles cu adevarat ce insemna demagogie, ipocrizie, vorbe goale. Te asezi in fata cuiva care incepe sa-ti toarne povesti. Eu trebuie sa-i zambesc politicos, pentru ca nu pot sa-l acuz in fata unui public ca minte chiar cand am probe solide pe masa. Trebuie sa-i vorbesti cu gentilete, sa-l faci sa reflecteze, sa ceri o alta versiune. Sa ai un arsenal de bune maniere.
Mi se intampla des sa am discutii cu oameni care nu spun adevarul, sau in culise imi spun una, iar in direct, cu totul altceva. Altii imi spun joviali dupa emisie, ca de fapt au spus minciuni. Aceasta masca am invatat sa o descifrez mai bine. Pe strada ma trezesc ca stau de vorba cu cineva si ii dau "masca" jos cu usurinta.

Cand lucram la TVR am inteles ca totdeauna e un mare papusar in spatele oricarei televiziuni private ori publice, in spatele unei emisiuni, a unui moderator, a unui program de stiri.
Fiecare dintre noi crede ca e mai bun, mai capabil, mai frumos, mai inteligent decat cred ceilalti. Sunt convins ca am o imagine publica diferita decat ceea ce cred eu ca sunt. Pe de alta parte, imaginea cuiva e o chestiune care se acumuleaza in timp.

Eu sunt un alergator de cursa lunga. Am prieteni care au disparut, s-au evaporat, desi erau mai talentati, mai cititi. Erau oamenii unei "explozii". Au avut momente de glorie dar n-au putut sa continue acel parcurs. Eu nu am facut nimic spectaculos. Viata mea e un sir de fapte mediocre. Dar puse cap la cap am impresia ca incep sa desenez un traseu.
Niciodata nu mi-am pus problema sa fac ceva eroic. Incerc sa scriu cat pot de bine. Am facut numai ce mi-a placut. Mi-a placut asa de mult sa scriu, incat am scris mult. De 39 de ani, imi petrec, zilnic, cel putin cinci ore, adesea saisprezece, in fata foii albe de hartie.

Ati pus deoparte partizanatul in favoarea obiectivitatii. Talkshow-ul de tip britanic ar mai putea insanatosi un strop spectacolul neaos asezat sub deviza "panem et circenses" ?
Eu vin din lumea bibliotecilor si procuparea mea este sa dau o informatie care sa aiba acuratete si rigurozitate. Trasaturile acestea provin din zona academica, stiintifica. Alti moderatori, de formatie actori, il vad ca pe un spectacol. E si acesta un tip real dar nu e genul meu. Noi suntem latini, tentati spre baliverne, spectacol, patetism. In Romania, in politica, demagogia si vorbele goale fac regula.

Lumea s-a obisnuit atat de mult cu ele incat nu mai fac distinctie intre cineva care are ceva de spus si acela care vorbeste ca sa umple un spatiu gol, are zece minute si trebuie sa transmita marele lui mesaj de la partid.
"Vine, la un moment dat un papusar, bate cu pumnul in masa si zice: Tovarasi, jucam dupa alte reguli!"

Au existat replieri, ati vrut sa va desprindeti "de scena"?
Nu trebuie sa fi ca un boxer mereu in ofensiva care incearca sa-si loveasca adversarul. Cum nu cred ca daca adversarul vrea sa te loveasca, trebuie sa dai imediat un pas inapoi. Poti sa faci o eschiva, poti sa parezi. In tv, lucrurile nu se intampla ca intr-un mars fortat, ca un batalion care se misca din orasul A in orasul B. E mai curand un labirint.
In romanul meu "Playback", scris in urma cu 30 de ani, mi-am imaginat viata din televiziune desi nu intrasem in contact cu acest mediu. Ei bine, aceea imagine pe care o avem atunci nu s-a schimbat. Doar ca am inteles mai bine problema instrainarii, a alienarii, a minciunii, a manipularii. E o viata de spectacol si comedie. Sunt multe interese solide in spate care se joaca cu vietile noastre.

Este cineva care trage sforile. Papusarii inteligenti nu se arata niciodata. Este o forta care opereaza dincolo de o redactie si de fiecare individ in parte. Taind bugetul, schimband managerul, vanzand sau cumparand aceea televiziune; se pierd alegerile si atunci se schimba interesele. Si toti oamnii care sunt acolo, cateva zeci, sute, dintr-odata joaca dupa alte reguli. Fara sa-si dea seama.

Ati jucat sah cu frica. Doua dintre romanele dvs. au fost interzise de securitate pentru ca refuzati sa le ciopartiti. Va mentineti aceeasi verticalitate si in prezent?
Atunci eram foarte hotarat sa spun Nu, cu toate ca am fost amenintat si fizic. Mi-era foarte frica cand ma intorceam de la Casa Scriitorilor, noaptea, sa nu ma mutileze derbedeii. Dar, pe de alta parte, frica nu ma indemna sa cedez, dimpotriva, m-a inrait. Nu despre curaj e vorba, asta e o prostie, habar n-am daca am sau nu curaj, ci mi se parea ca mi-ar fi stricat talentul care mi se parea sfant.

Am aceasta vanitate ca sunt un om nascut cu talent la scris. Consider ca e darul cel mai mare de la Dumnezeu, de la mama. Se puteau face compromisuri in alte parti dar nu am putut sa cedez ce aveam mai scump, mai bine de pazit. Desi am purtat asa zise negocieri cu cenzura, totdeauna era un dialog al surzilor. Cand a cazut Ceausescu, eu aveam doua carti refuzate cenzurii. Puteam a doua zi sa public doua romane.

Despre romanul - document "Anatomia Mistificarii" s-a spus ca ar putea deschide un proces al comunismului. Ce soarta a avut acest proces al comunismului si oamenii lui?
Nicaieri nu a existat si nici nu va exista un proces al comunismului. Nu a existat un Nűrenberg rosu. E adevarat, la Sofia a fost judecat Todor Jivkov iar la Berlin, Erich Hőneker. Toate aceste procese s-au terminat neclar, intr-o convivialitete intre fostii lideri. Marcus Wolf, de pilda, candva seful STASI, traieste linistit, e vedeta de televiziune, e consultat in chestiuni legate de razboiul rece, scrie romane.

Nu se poate face un proces al comunismului cata vreme comunismul nu e infrant. Uitati-va ce se intampla in toate tarile foste comuniste unde fostii nomenclaturisti au fost si sunt la putere, ca de pilda presedintele Poloniei, fost ministru in vechiul regim. Ramasitele regimului inca se pastreaza; au revenit la putere foarte repede aceia care au tras in populatie, candva infranti de revolutie. Nici nu stiu cine a castigat revolutia.
"Persoane care au facut comunismul ne invata azi sa facem capitalismul"
M-am intalnit pe Calea Victoriei cu un securist care ma anchetase in anii 80, care imi spune: "Tot noi suntem elita, ce v-ati agitat atata?". Omul tocmai isi cumparase un hotel. Deci cine a pierdut si cine a castigat ?

Mizati pe un anumit public pentru cartile dvs.?
Piata culturala este foarte restransa si fracturata. Pe termen scurt nu exista revigorare. Nu pentru ca am fi saraci in autori talentati. Este o problema a ambientului, a unei societati care a intors spatele acestor procupari. Pentru a avea consumatori ai nevoie de o burghezie, de o clasa mijlocie care are bani, educatie si timp necesar pentru aceste desfatari. Deocamdata intelectualii nu au bani sa consume aceste lucruri si multi isi parasesc preocuparile in favoarea unor ocupatii lucrative.
Ne trebuie inca o generatie. Cand va apare o burghezie, bani, macar pentru ca romanul sa-si poata cumpara cartile pe care si le doreste, pentru a inchide televizorul si a merge la teatru, pentru a se duce la Paris sa vada un muzeu. Una din cauzele unei piete culturale restranse este faptul ca exista putine contacte intre public si autor.

Daca nu exista un feedback, atunci scriitorul trebuie sa-si schimbe meseria sau sa se resemneze cu acesta surzenie a societatii. Sau cu prostul sau autismul.
Daca eu scriu acum un roman extraordinar, el nu va avea mai mult de 500 de cititori. Si atunci nu il scriu. Nu pentru ca nu am suficienti cititori dar nu am suficienta motivatie sa comunic cu un public care nu exista. Nu zeci de mii de oameni, cum am seara la televizor. E vorba de a avea un public de 20 000 de oameni, calificat, care sa citeasca roman romanesc. Pentru ca ai nevoie de o rezonanta. Un creator este un comunicator.

Unii mai scriu si numai pentru un singur cititor. Altii spun ca daca arta lor s-ar vinde nu ar mai putea s-o faca cu asemenea intensitate. Au dreptate?
Am trecut prin experienta asta. Am scris pana in 89 numai pentru mine si pentru prieteni. Pana la 30 de ani am scris romane cu constiinta ca vor citi prietenii si cu teama ca daca unul din ei e delator voi ajunge la securitate si voi fi distrus pe viata. La 50 de ani, vad altfel lucrurile. Exact cum un film nu-l faci decat daca ai sali unde sa vina lumea, si romancierul are nevoie de un public ca sa scrie.

Ce modele existentiale v-au intersectat viata?
Nicu Steinhart, Mihail Sora si Alexandru Paleologu. Mihail Sora a avut o influenta foarte mare asupra mea prin "tacerile" lui extraordinare. Marile lectii de viata in ce priveste slabiciunea umana, iubirea, tradarea le-am primit de la Paleologu care a avut o experienta de viata fabuloasa.

Ce aspect al personalitatii dvs primeaza: scriitorul, omul de tv, sau regizorul?
Scriitura e vocatie iar televiziunea ocupatie. Nu vreau sa ma stabilizez intr-un loc sa fiu numai autor de romane sau de editoriale, numai profesor la universitate sau numai moderator de tv. Vreau sa fiu liber, sa ma pot misca in orice spatiu cred eu ca imi da satisfactie.
Tanti Varvara e numele dat Sigurantei in jargonul militantilor
Nu imi planific nimic in mod special dar am avut cativa ani foarte buni in sensul ca am publicat cateva carti si s-ar putea sa nu scriu altele mai bune vreodata. E vorba de "Anatomia mistificarii", "Miracolul revolutiei", "Acasa se vorbeste in soapta", "Clientii lu' tanti Varvara si starile lor clandestine" care mi-au mancat sapte ani de viata.
Am facut regie pentru ca aveam nevoie de o diversificare a modului de a ma exprima. "Asaltul cerului", e un film documentar cu sase episoade, despre caderea regimului Ceausescu. Apoi am regizat "Struma" care reediteaza povestea tragica a vasului care, in urma cu 60 de ani, pleca din Portul Constanta cu destinatia Palestina, avand la bord 769 de evrei care paraseau o Romanie aliata Germaniei. Vasul s-a scufundat. Nu a existat decat un singur supravietuitor.
Si acum am cateva subiecte de film, vreau sa fac un scenariu de fictiune. Cred ca scriitorul modern nu trebuie sa fie strain nici de computer, nici de condei. Nu exista arta fara ludic. Cred ca ajuta ca un pictor sa fie si muzician, iar un regizor de film sa scrie si romane. Pentru ca experimentezi forme noi, te structurezi mai bine.

Sunteti foarte atasat de mediu citadin. V-ati gandit la o istorie a Bucurestilor?
Unele carti as fi vrut sa nu le scriu, pentru ca trebuia sa nu spun anumite lucruri. Altele trebuia sa le mai tin in sertar sau sa le mai scriu o data sau de doua ori. Altele, le-am publicat prea tarziu. Unul din proiectele mele de mari dimensiuni, pe care nu l-am dus la capat, inca adun materiale, este o "Istorie a Bucurestilor", o fictiune de mari dimensiuni care are ca fundal intreg Bucurestiul. Actiunea se petrece in 300 de ani de istorie bucuresteana (1688 - 1988) si cuprinde istoria unor familii bucurestene cu increngaturile lor. Uneori, merg pe strazi imi imaginez diferite scene sau persoane traind acolo.
Aveti multi dusmani si multi "prieteni buni" care v-au turnat la Securitate. Mai aveti timp sa va impacati cu ei?
Totdeauna am alergie la ideea de a fi dusmanit. Invidia e de neocolit: daca ai o masina noua, vecinul te invidiaza pentru ca a lui e mai veche cu doi ani, cei mai multi te invidiaza pentru ca faci umbra pe pamant. Dar ideea de a dusmani imi repugna, pentru ca eu nu dusmanesc.

Am fost atacat in presa de prieteni foarte buni. In particular, mi-au cerut scuze, mi-au spus ca e o greseala. Desigur nu a aparut nici o erata. Nu i-am dusmanit pentru asta. Desi asa se rup prietenii. Am ramas in relatii amicale si cu cei ce ma turnau la securitate. Aveam prea multe amintiri impreuna si nu pot face ca Stalin care taia din fotografie un prieten pe care l-a ucis. Nu pot sterge din trecutul meu, cu guma, episoade si personaje care fac parte din istoria mea. Nu vreau sa judec pe nimeni, fiecare isi duce crucea. Cu bolovanul in brate se urca pe munte.

Imi vorbiti despre iubirea de carti. As vrea sa va intreb despre celelalte iubiri…
Mi s-a intamplat un lucru foarte dureros, m-am inselat asupra unei persoane pe care o iubeam foarte mult. Cand stai cu cineva, zi de zi, ani buni si la un moment dat iti dai seama ca este un alt personaj decat ai crezut tu ca este, ramai cu o suferinta interioara teribila. Detest usurinta. Pentru ca eu cred foarte mult in onoare. Desi acest lucru m-a condus la dezamagiri, e un risc pe care mi-l asum.
(Interviu Stelian Tanase)

Sambata, Ianuarie 6, 2007, 02:25 PM 

Interviu - Dumitru Gorzo
     media: 0.00 din 0 voturi

- Este unul dintre cei mai apreciati, dar si cei mai controversati artisti ai momentului. O combinatie buna. A reusit sa enerveze mintile pioase cand a facut Catedrala Mantuirii Neamului din bucatele de slanina, cand i-a pus sani lui Stefan cel Mare si a provocat confuzie unor ziaristi cu coconii lipiti prin tot Bucurestiul (ziaristii au crezut ca e vorba despre o secta satanista...). Tot lui ii apartine si "Mister President as a sexual object". In aceasta perioada, puteti vedea o expozitie suta la suta Gorzo pe doua etaje ale MNAC-ului (de notat este faptul ca pentru prima oara un singur artist expune intr-un spatiu atat de mare la MNAC).

Ne aflam la MNAC. Ce ne puteti spune despre expozitia aceasta?
Expozitia a plecat de la o propunere mai veche a Ruxandrei Balaci si s-a concretizat cand a inceput colaborarea mea cu Liviana Dan care este si curatorul acestei expozitii. O parte dintre lucrarile acestea vor merge si la Bruckenthal, doar o parte, pentru ca spatiul nu este atat de mare ca aici. Vor fi expuse cu ocazia deschiderii anului Sibiu 2007 - capitala culturala europeana.
Expozitia e facuta special pentru acest spatiu. In general lucrarile sunt noi, cu exceptia a doua-trei, care sunt mai vechi, restul sunt facute in ultimele trei luni. La proiectul propriu zis lucrez cam de un an. Nu pot sa spun ca am avut clar in minte ce o sa se intample, voiam sa fac o expozitie mai mare in spatiul asta, care sa fie altfel decat proiectele de galerie. Simteam ca am suficienta energie, ca sunt idei, intuiam o directie. Am inceput, lucrurile s-au dezvoltat uneori din aproape in aproape, alteori conceptul si ideea au functionat pe bucati mai mari. Lucrurile s-au legat spre sfarsit, abia in final, in momentul in care expozitia a fost aranjata.In primul rand, e vorba despre pictura. O mare parte dintre lucrari sunt lemn traforat sau cioplit, apoi pictat. Intr-o galerie, fiind limitat de spatiu, nu pot sa fac lucruri la fel de ample ca in MNAC.
La ultimele mele proiecte, modalitatea de citire era urmatoarea: intai vedeai despre ce e vorba, intai ajungea la tine mesajul si dupa aceea vedeai lucrarile. Aici e invers. Intai vezi lucrarile si abia apoi prinzi povestea. E o poveste vizuala, nu neaparat o naratiune, sunt tratate cateva teme. E prezenta moartea, e prezenta sexualitatea, sunt stari de conflict.
Expozitia este structurata pe doua niveluri, atat fizic, ca asezare, cat si tematic. Jos e desfasurat un fel de bestiar personal, cu trimiterile de care vorbeam mai devreme - moarte, un inger, soare, situatii conflictuale, e si autoportret. Aici e partea incarcata cu mai multa fictiune. Sus e lumea, cu bune, cu rele.

Exista un contrast intre cele doua lumi?
Ele merg mana in mana. Una dintre observatiile mele in ceea ce priveste lumea satului este ca exista un soi de echidistanta intre bine si rau, tu esti undeva la jumatate. Raul nu e asa de rau, binele nu e definitiv bun. Lucrurile sunt amestecate si coexista in lume intr-un mod natural, firesc. Asta am incercat sa arat si jos si sus. Am incercat sa le apropii, sa le fac sa functioneze intr-o lume a firescului. E vorba de un anumit ritm, de tensiune, e vorba de mai multe lucrari care, zic eu, arata ca niste pagini de carte. Sunt lucruri diferite, uneori contrastante, dar merg in aceeasi directie si functioneaza ca un intreg.

Lucrarile par la limita dintre realitate si vis…
Sunt doua feluri de vise - cele pe care le visezi noaptea si cele cu ochii deschisi. Mie uneori mi se pare ca ceea ce vad in fata ochilor nu se prea potriveste cu realitatea. Mai e si nevoia de evadare. Am putea sa luam fiecare lucrare si sa ii facem povestea, sa va explic ca alea patru sunt femeile, ca zburatorul e Iosif al Doilea, ca acolo e un inger... etc.

Cum vedeti Maramuresul?
Bine! E Maramures peste tot, si sus, si jos. Vroiam sa fac o expozitie suta la suta Gorzo, si eu ma simt mai mult de acolo decat de aici. Totul se leaga, Maramuresul apare si in bestiarul personal, si in realitate, si intre. Mereu m-am simtit in trecere, oriunde as fi fost. Fiecare are un loc de unde zice ca e. Acasa versus acolo. Daca e sa fac o proiectie, acasa e in alta parte, e locul din care vin.Vorbeati la un moment dat de un sentiment de responsabilitate pentru arta romaneasca, de zonele care lipsesc si pe care incercati cumva sa le acoperiti.
Cred ca fiecare om ar trebui sa se simta responsabil pentru ceea ce face. Cu atat mai mult in arta romaneasca, unde sunt o gramada de lipsuri. Atunci cand lucruri care trebuie sa se intample nu au loc, si nu vorbesc doar de partea sociala. Sunt doua tipuri de implicare sociala, e una teoretica, conceptuala, care lucreaza cu concluzii. O alta forma este atunci cand se lucreaza efectiv intr-o directie sociala si cu alte zone decat cele strict artistice. Se lucreaza cu statistici si se actioneaz ain functie de acestea, se face asistenta sociala..etc.
La mine lucrurile sunt ceva mai simple. Legatura cu socialul avea loc atunci cand se intamplau lucruri grave care trebuiau amendate. Daca ai cat de cat spirit civic, trebuie sa iei atitudine, daca poti. Toata lumea trebuie sa ia atitudine, mai ales intr-un oras ca Bucurestiul, unde se intampla intotdeauna aberatii.
Partea cu arta pornografica nu are insa legatura doar cu faptul ca era o zona nebifata. Ea este o realitate, cu lumea care ne inconjoara, face parte din viata, nu e ca apa calda, dar e ca bordurile lui Videanu. Nu poti sa zici ca e altceva, e prezenta. In primul rand ma interesa. Sunt o gramada de zone artistice neacoperite, nu prea sunt pictori abstracti foarte seriosi, dar n-am facut abstract.

Credeti ca, teoretic vorbind, arta are o datorie de a atrage atentia asupra unor probleme cum a fost Catedrala Mantuirii, sau totul tine de optiunea fiecarui artist in parte?
Asta tine de fiecare. In Romania insa neimplicatul si statul cu fundul pe mamaliga e o stare care, cel putin in arta, era grava. Toti si-au facut turn de fildes si clocesc perle, care uneori sunt negi. Eu nu am un turn de fildes, dar cunosc multi artisti care fac asta. Devine simptomatic si-ti pui intrebari - "bai, e nasol".

Ati fost acuzat de erezie atunci cand ati dat in Stefan cel Mare. De unde vine aceasta sensibilitate pentru miturile nationale, sunt ele fundamentate?
Ele sunt destul de fundamentate. In Romania ca stat, conceptul este destul de nou. 1859-1918 nu tin de un trecut indepartat. Atunci trebuia sa ii convingi pe oameni ca trebuie sa se intample ceva, era necesar, ai nevoie de genul asta de mituri, de figuri istorice. Problema mea apare atunci cand cineva incearca sa exploateze treaba asta in mod nasol. In plina campanie electorala incepi sa bagi un scurt mariaj cu biserica. Tot timpul sunt certati, dar atunci cand sunt alegeri, se imprietenesc brusc si incep sa-si paseze simboluri.
In ceea ce-l priveste pe Stefan cel Mare, s-au pompat destui bani in serbari nationaliste, desi nu e cazul. Oamenilor din zona aia nu le ia nimeni figura lui Stefan, e foarte bine ca se intampla asta, dar de ce sa dea Ministerul Culturii o gramada de bani care puteau merge foarte bine in alta parte unde chiar era nevoie, pentru a face niste serbari cu iz nationalist usor suspect si apoi sa mi le serveasca mie la televizor? E ca un carusel.
E normal ca asta sa fie amendat. Fiecare a spus ce a crezut in acea expozitie. De ce daca avem un sfant trebuie sa fie frumos? In ceea ce ma priveste am facut o lucrare relativ decenta, era un Stefan cel Mare pe un cal relativ mort, el era si blonda, si negru, avea si sani. E o modalitate de a-i face pe privitori sa si-l apropie.
Nu cred ca Stefan cel Mare e sfant, dar daca BOR considera ca trebuie sanctificat, e ok. Nu o sa spun niciunui credincios ca el nu e sfant, nu e treaba mea, pe mine ma intereseaza chestiunile simptomatice. Mai e un detaliu interesant. In timpul expozitiei cu biserica de slanina, legat de toate celelalte actiuni pe care le-am facut, tot timpul niste popi care vorbeau despre chestiunile astea ma caracterizau: "si pictorul pornograf Gorzo". Mi se agata o eticheta care li se parea lor ca ma descalifica. Probabil in mintea dumnealor pornografie egal rau si astfel puteau zice orice.

Dan Popescu, curatorul expozitiei cu Stefan cel Mare, mi-a povestit ca au venit doi politisti la expozitie sa constate daca e vorba sau nu de pornografie. Care era criteriul lor?
Daca e sculata, e pornografie, daca nu, e nud. Pe bune.
Tot asa se spunea ca de fapt s-a discutat gestul, dar nu s-a discutat fondul problemei, de ce a facut acel artist totusi o catedrala din slanina? Ce vrea sa spuna?Asa se intampla mereu. Acestea sunt modalitatile de a muta accentul de pe lucrurile cu adevarat grave. Se genereaza o discutie care pica in paralel, este separata de problema. Intr-adevar, asa suna aiurea - catedrala din slanina, FAQ about Steve the Great. Daca desparti lucrurile, apare ca unii s-au luat de Stefan cel Mare pentru ca ii enerva ca e sfant. Nu am o problema cu asta, ma bucur ca Stefan cel Mare e sfant, mie chiar imi place aceasta figura de domn moldovean, e chiar un om ok, de respectat.

Ce parere aveti de deja celebrul proiect de lege privind legea cultelor si defaimarea religioasa?
Proiectul asta de lege a fost propus de cultul islamic. Eu credeam ca a fost ideea BOR-ului, dar nu. Daca intr-un moment de libertate maxima, lipsit de frane, Vadim a protestat, a cerut sa fim excomunicati din Biserica iar Politia a fost trimisa la galerie, in momentul in care o sa se voteze legea asta va fi foarte nasol, e un mod de a baga pumnul in gura la lume, o sa fim la mana domnilor in sutana. De-abia astept sa vina legea asta, mie personal o sa-mi faca un mare serviciu. As putea spune ca de-abia astept sa fiu persecutat datorita artei pe care o fac, pentru faptul ca imi place libertatea si cred in necesitatea criticii.
Doar si coconii erau satanisti...Da, acolo a fost o neintelegere, s-au prins mai greu. Dar a se vedea totusi ca de la o lucrare nevinovata si pozitiva s-a ajuns la satanism si isterie, atunci cand lucrurile o sa fie clare si indreptate in directia asta, ajutati de o lege cum e cea propusa acum, o sa fie "perfect". Cred ca o sa ne trezim undeva in plina Asie. Suna a fundamentalism si nu e deloc bine.

Cum distingi un obiect de arta? Cum spunem asta-i arta, nu e defaimare, e un obiect artistic?
Satanismul sau defaimarea, asa cum sunt Adevarul, Binele, Frumosul si Viata, pot fi o nuanta a unei lucrari. Nu se separa. Dupa mine sunt lucrari bune si lucrari proaste. Pot sa fie lucrari bune chiar sataniste. Eu sunt crestin, suficient de credincios incat sa nu ma intereseze zona asta, dar ele pot exista. Poate sa fie o lucrare defaimatoare, etc, dar sa fie foarte buna.
Dar accentul se va pune ca uite ce defaimatoare este, nu ce obiect artistic bun avem...Da, asa este, dar asta e intotdeauna. Oamenii nu se uita la asta. Cum zicea reclama aia 5% inteleg arta...2%....

Apropo de mituri, ce parere aveti de clasamente gen Mari Romani?
Ideea de a face un top de genul asta uneori mi se pare aiurea, alteori ok. Pana la urma, e un joc care are de-a face cu un fel de democratie. E o combinatie intre democratie si manipulare. Cine e la butoane. Daca esti un hacker destept sau daca esti provider de internet si si multe ip-uri la dispozitie, poti face multe. Eu cred ca a fost vorba si despre asta. Sau de o minoritate religioasa, ca in cazul lui Wurmbrand. Minoritatile religioase cand se apuca sa faca ceva ce tine de locul lor in lume, sunt foarte serioase. Si cand spun minoritati, as vrea ca asta sa nu fie luata in sens peiorativ. La un moment dat am fost invitat la o emisiune din seria Marilor Romani si nimeni nu stia de acolo cine e Wurmbrand. Era unul singur care avea o idee.
Primii zece nu arata totusi foarte rau, cu niste amendamente, dar mai jos incepe intr-adevar dezastrul. E ok, dar sa desemnezi unul cel mai mare, mie asta mi se pare maximum de stupizenie, este imposibil. Sunt minim 20 de romani pe care pot sa-i pui usor pe primul lor, lucrurile astea nu sunt cuantificabile. Nu am votat, aproape nici unul dintre prietenii mei nu a votat. Nu-mi amintesc sa fi auzit pe cineva care sa fi votat. Am avut un moment in care am fost curios, dar atat. Totusi, am auzit ca lumea s-a implicat, inteleg ca voteaza, se agita, iar asta demonstreaza ca poate era necesar.Mi s-ar parea interesant ca acest top sa mai fie facut o data peste un an, cinci, zece. Dat fiind formatul, nu cred ca permite. Asa ai vedea cum se misca lucrurile. Noi, romanii, nici nu avem obisnuinta de a ne exercita un drept, de a ne implica.

Ce zice lumea de stencil-ul cu "Ceausescu - vin in 5 minute"?
In general place, dar am si prieteni care spun ca ei nu inteleg ce aia, fiind oameni informati din punct de vedere cultural. Pe mine ma distreaza. Eu ma bucur cand merg pe strada si vad lucruri misto, sunt detalii care pot sa ma binedispuna.
Sunt zilele acelea indecise si inca nu ti-e clara daca ti-e nasol sau ti-e bine si, in functie de ce se intampla, se schimba lucrurile. Daca dai cu piciorul intr-o teava ruginita te prost-dispui si incepi sa vezi toate bubele Bucurestiului, daca vezi un ceva mic si ok te poate face sa razi si te binedispune pentru tot restul zilei.

Cum vedeti dumneavoastra, ca artist, Bucurestiul?
Bucurestiul e locul in care traiesc in momentul de fata. De obicei, fata de locurile in care traiesti, ai reactii. Nu stiu daca am o chestie clara "Bucurestiul arata asa sau asa". E in functie de ce mi se intampla. Oricum, e mai mult plus decat minus.
Nu vreau sa-i jignesc pe cei din celelalte orase, dar cel putin din punct de vedere cultural, aici se concetreaza lucrurile. In ceea ce priveste arta, e clar ca e cel mai activ loc. Toata plaja de preocupari umane e foarte bine reprezentata in Bucuresti. Se pot intampla lucruri interesante si in tara, se intampla, poate sa fie un teatru bun, uneori chiar mai bun decat cele din Bucuresti, o revista buna cum e Idea, dar luat per total e cel mai bun si activ loc.

Ce locuri va plac?
Nu am locuri pe care le prefer. De obicei ma atasez de locurile unde am stat, care mi-au fost aproape. Pot sa zic ca aici e frumos, ca sunt case frumoase, sau ca asta e un cartier imputit, dar totusi sa imi placa. Nu au legatura una cu alta. Legatura e cu ce mi se intampla mie, locurile de care m-am legat in vreun fel. N-am o nostalgie a Micului Paris care trebuia sa arate nu stiu cum si sa fie foarte luxos. Sunt ingrozitoare cartierele de blocuri, dar zau daca ma trece vreun frison cand trec pe acolo. Cascatul gurii acolo poate fi la fel de placut ca cel de la sosea. Sunt lucruri diferite, care conform anumitor criterii, pot fi mai sus sau mai jos. Dar aceste criterii nu ma intereseaza foarte mult.

E ceva anume care va enerveaza si ati schimba?
Da, clar! Ca toate orasele Romaniei, Bucurestiul are o gramada de probleme. De exemplu monumentele si statuile. Sunt lucruri care ar merita daramate. Uite teapa. Nici macar nu e inedita, seamana cu alte tepe ale lumii, seamana cu un trofeu al brutarului. E ceva urat, care se mai intampla. Ma enerveaza rau, nu inteleg de ce se intampla. Cineva a vrut acest monument si el s-a facut. Nu conteaza cine se revolta sau cata lume zice ca e urat. E drept ca nu-si da inca nimeni foc pentru asta.Apoi cladirile urate. Se construieste in draci si se construieste rau. Nu exista un plan urbanistic coerent. Legile sunt putine si nu se tine si asa cont de ele. Se construieste prost atat din punct de vedere vizual, dar si calitativ. Vad vile, vilute, blocuri, cladiri, facute cu bani multi din care mai cade cate un geam, cate o bucata de marmura.Bucurestiul e un oras anapoda, aproape ca nu are logica. Aici ar trebui intervenit.

Daca ar fi sa faceti ceva in/despre Bucuresti, ce ar fi?
Nu m-am gandit pana acum la asta. Cred ca ar fi o placinta destul de mare care sa atraga atentia, la fel de mare ca Statuia Libertatii sau Turnul Eiffel, suficient de inedita.
(Interviu – Dumitru Gorzo)

Sambata, Ianuarie 6, 2007, 02:23 PM 

Interviu - Tudor Gheorghe
     media: 0.00 din 0 voturi

Cei ce canta n-apuca sa-njure! - La margine de octombrie, spectacolul cu parfum interbelic Calvarul unei inimi pribege ne plimba prin lumea unui Bucuresti din vremea cand eram europeni. Tudor Gheorghe sapa adanc in lada de zestre a trecutului, ciupindu-si cobza alaturi de o orchestra de estrada, in ritmul refrenelor lui Moscopol si Zavaidoc si ne sopteste: "Cu ochii inainte spre Europa am uitat ca am fost, nu de foarte mult timp, europeni."
[download mp3 Jean Moscopol]
Trubadurul din Podari, satul sau de obarsie, pastreaza in sufletul sau, sub camesa olteneasca cu cusaturi de borangic alb pe alb, jale si umor, filosofie si picanterie, adica tot ce e folclorul. Cu acelasi zambet hatru oltenesc, a primit sa ne vorbeasca cu patima despre cantec si despre dragostea pentru om dar si cu durere despre amintiri ce ar trebui sa ramana, dar se pierd.
[download mp3 Dona Clara] (sursa: Radio3net)

R: Ce a fost mai intai, poezia, muzica sau teatrul?
Tudor Gheorghe: Dupa ce am absolvit Academia de Teatru din Bucuresti in 1966, m-am intors in Craiova, actor la Teatrul National. In loc sa fiu primit cu covor rosu asa cum ma asteptam, am inceput ducand tava, facand figuratie. Eram persiflat usor de actorii mari si a rasarit in mine dorinta de a demonstra regizorilor si colegilor mai in varsta ca altceva exista in copilul care avea atunci 21 de ani. Am vrut initial sa fac un spectacol in care sa recit, pentru ca o mare pasiune a mea a fost poezia, dar nu aveam nici fizicul lui Septimiu Sever, nici glasul lui Vraca.

Atunci a inceput o munca cumplita cu mine insumi. Am gasit aceasta formula extraordinara care a debusolat si inca debusoleaza critica pentru ca nimeni nu stie in ce categorie muzicala sa ma plaseze. Cred ca marii tragedieni, Sofocle, Euripide cantau tragedia, nu o povesteau; de aici am pornit si eu, incercand sa aduc poezia la forma ei primara, poezia - cantec.
Am reusit in primul meu spectacol de poezie intitulat Menestrel la curtile dorului care cuprindea poezia a trei mari poeti: Arghezi, Blaga si Ion Barbu si care a avut un succes absolut fulminat în 1969. Un regizor din acele zile spunea: e un fenomen, un unicat in stare pura, sa nu ne atingem cu nici un deget de el.
Spre surprinderea multora, copilul de atunci isi permisese o nebunie: sa cante Ion Barbu. Dupa aceea mi-am revenit, mi-am dat seama ca am facut un salt prea mare care nu e acoperit. A urmat al doilea concert, dedicat baladelor, care era o reconstituire a sapte mituri fundamentale ale epicului popular romanesc.
Abia dupa 30 de ani am reusit sa transpun ceea ce am facut atunci in plan liric in spectacolul Petrecerea cu taraf care reconstituie un vers pierdut si spiritualitatea satului romanesc ai anilor interbelici. Viata trece, topita in doruri multe al caror glas se face auzit in vers si cantec. Am un cult special pentru lautari si pacat mare, cobza, acest instrument unic, e azi inchis in sertare, uitat. In "Petrecerea cu taraf II", am ajuns la cantece de pe la 1600.

R: Care este Calvarul inimii pribege?
Tudor Gheorghe: Lucrez de foarte mult timp la acest spectacol. Din peste 140 de cantece ale lumii, am ales 20 de melodii care reconstituie un tablou, o fresca a Bucurestiului interbelic, a unui Bucuresti care era atunci. Simplitatea si dulceata acestor cantece mai trebuie gustate. In timp ce noi le-am uitat, aceste slagare erau cantate la Viena si Paris. Calvarul unei inimi pribege este uitarea prea lesne a valorii.
Concertul nu e o insiruire de "refrene eterne" prin frumusetea lor, ci un spectacol in care este evident rafinamentul in exprimare si comportament al romanului acelor ani. M-am gandit ca n-ar strica pentru aceasta generatie de tineri sa le aduc aminte cantecele care se cantau intre cele doua razboaie mondiale. Pentru ca era puritate, era un stil de viata elevat, lipsit de mitocanie, avea stil.

R: "Copilul" Tudor Gheoghe a calatorit cu Diligenta cu papusi?
Tudor Gheorghe: Da, marcat de nostalgii… Cred ca tuturor ne e dor, la un moment dat, sa fim copii. Sunt copil si om si ca orice om am defectele mele, nimeni nu e croit dintr-un aluat perfect. Imi recunosc un orgoliu care nu si-ar avea locul, dar incerc sa mi-l infranez si atunci cind ma surpind pe mine in momente de egoism, incerc sa devin bun, curat, larg la inima. Atunci ma gandesc la copilarie si devin zambitor si iertator.
[dowload mp3 Diligenta cu papusi]
"Diligenta cu Papusi" este un spectacol absolut, care cuprinde poezia pentru si despre copii; din pacate n-a prea preocupat pe multa lume. In schimb, eu am fost comparat cu te miri cine. Nu m-am considerat niciodata concurent cu cineva, m-am intrecut numai cu mine insumi. Daca ma gandesc la ultimii 15 ani, socotesc ca ma aflu acum la mijloc de rau si bun. Una dintre calitatile mele cele mai importante este tenacitatea pe care multi mi-o invidiaza si puterea de munca.
Nu stiu daca am avut cine stie ce mare talent. La inceput, avem chiar un glascior modest; cu munca insa, am reusit sa ajung la performantele profesioniste la care sunt acum. Genul pe care eu il fac nu il face absolut nimeni. Mi s-a spus ca reprezint muzica folk, ethno, dar n-are nici o legatura. Nimeni n-a înteles ca Tudor Gheorghe nu este decat un foarte bun talmacitor a versului romanesc.

R: Sunteti interpret si compozitor deopotriva. Cum priviti muzica, ca pe o arta, sau ca pe o meserie?
Tudor Gheorghe: Exista o carte extraordinara, Arte si meserii care spune ca ele se imbina cu succes, la modul ca, o meserie slefuita si lucrata la miligram, devine arta.

R: Pentru cine cantati, pentru cei buni, pentru cei rai? Arta dvs are o tendinta spre etica si religiozitate…
Tudor Gheorghe: Da, pentru ca muzica daca nu indeamna spre reculegere si sfintenie, nu are nici un sens. Cei ce canta, nu mai apuca sa-njure. Iaca-ta, muzica mea are si o latura de amuzament, de umor dar nu numai. Spun spectatorilor mei cum imbatranesc barbatii in diferite zone ale tarii. E jale, umor si filozofie, adica ce trebuie sa fie cantecul popular. Avem nevoie si de o relaxare interioara cu conditia ca cele doua stari sa se ingemaneze. Poti face un lucru care sa te relaxeze si sa fie de un mare rafinament artistic si emotional.
Dar nu sa faci cantecele si glumite care azi sunt, maine nu sunt si care se vor uita la fel de repede ca si moda. Ce cintareti frumosi au trecut cu chitara in brate dar au imbatranit, s-au scufundat in uitare, pentru ca nu au avut vocatia actului artistic. Au fost pasageri prin spatiul artistic. Din tot ceea ce am facut si ceea ce fac e sa las generatiilor ce vor veni sansa de a ajunge la mari valori poetice pe o cale mult mai simpla. Pentru ca revad un viitor al computerelor in care nu vor mai exista bibliofili.
Aceasta inconstienta, as zice eu agresivitatea mass-media vizuale promoveaza inconstient subcultura care are un efect magic dar nociv, asupra publicului. Ii dezvata sa gandeasca, sa descifreze nuante, crestem o generatie de oameni care nu vor mai avea nuante. Nu vor mai fi tonuri de alb si negru, totul va fi cenusiu, va fi tern. Asta ma ingrijoreaza foarte tare. Acelora crescuti in cultura televiziunii le ofer sansa de a avea acces la poezie printr-o forma mai putin obisnuita dar mai simpla, aceea a poeziei cantate.
[download mp3 Calatorul] (sursa:miscarea.com)

R: Nu sunteti influentat de moda, de ce se vinde si de ce nu se vinde. Ar putea seca, susele de inspiratie?
Tudor Gheorghe: Nu, pentru ca poezia romana e atat de vasta iar temele ei atit de fascinante incat nu-ti ajunge o viata sa le canti. Unii se limiteaza sa cante iubirea si acolo incremenesc. Fie vremea buna, rea, mie-mi curge Dunarea. De 30 de ani, tot ce am prezentat in fata oricarui public, din toata gama vietii sociale, de orice pregatire intelectuala, de la academicieni la delicventi din scoli de corectie, tarani ori muncitori pe platforme intelectuale, receptia a fost aceeasi; pentru ca la marile valori poetice lumea vibreaza.
Fie ca este medic sau maturator de strazi, in clipa in care eu cant despre mama, el reactioneaza firesc, la fel. Mai ales ca versurile pe care le cant eu despre mame sunt foarte impresionante, incepind de la Sorescu la Grigore Vieru, iata, poeti si poeme extraordinare.

R: Ati cantat pentru romanii din diaspora. Ce le-ati daruit din cele lasate acasa carora le duceau dorul?
Tudor Gheorghe: Am fost de nenumarate ori la Paris unde m-am intalnit la Centrul Cultural Roman cu diaspora, si inainte si dupa ‘89. Am gasit romanul din Franta cu totul altfel decat cel pe care il stiam. E de spus o intreaga poveste despre degenerarea spiritului romanesc peste granite.
Oamenii sunt saraci si disperati si crezand ca prind pe Dumnezeu de picior se duc intr-o lume care nu-i primeste cu bratele deschise, ba dimpotriva, sunt supusi la umilinte nemeritate. Asta le este alegerea. Desigur, sunt unii, sa zicem in proportie de 5%, care au reusit.
[download mp3 Dorul calator] (sursa: Radio3net)
Eu nu am stiut sa fac deosebirea intre publicul autohton si cel din diaspora. Cu siguranta, pentru cei din Australia, sentimentul de departare fata de cei de acasa este foarte mare. Altfel e receptat cantecul de acasa, acolo, pentru ca sunt alte distante fata de Europa, de pilda.
Daca eu sunt la Bucuresti si cant Cararuie, cararuie care duci la Bucuresti, Drum ca tine altul nu e, Nici in lumea din povesti nu are nici un impact, e o poezie scrisa de marele actor Ion Manu dar frumoasa si atat... Alte semnificatii capata cand o cant la mii de kilometrii departare, acelor oamenii care, saracii de ei, au pornit cu gindul spre casa. Aici este singura diferenta. In rest, le vorbesc oamenilor despre cum imbatrinesc, despre iubirea de parinti, de departari.

R: Va refugiati in muzica cand e vorba de teatru si in teatru cand e vorba de muzica?
Tudor Gheorghe: Intotdeauna le-am împletit in mod egal. Acum traversez o perioada in care nu mai joc, pentru ca sunt foarte prins sa-mi materializez gandurile care nu-mi dau pace dar mi-e dor sa mai joc teatru si o voi face curand.
Eu sunt actor de profesie si teatrul e oglinda vietii. De la antici si greci se intelegeau marile tragedii ale umanitatii in toate limbile. Sa nu uitam ca japonezii joca "Macbeth" asa cum au incercat sa joace si "O scrisoare pierduta" si, se pare, cu succes la Tokio. Exista un limbaj universal, acela al emotiei care trebuie sa fie prioritara, pentru ca în fata muzicii, teatrul pierde într-un fel.
Muzica si dansul nu au nevoie de cuvinte, se înteleg oricum. Si muzica mea e universala. Dar iata ca prin rostirea simpla a cantului, incarcat de emotie si de o anume stare, comunicarea se face magistral. Mai ales atunci cand cuvantul este imbracat intr-o haina muzicala, asa cum incerc eu.
Atunci granita începe sa se intrerupa si raportul este unul mai direct. Ceea ce ma sustine, ma sprijina, ma proiecteaza ca un arc inainte este de fapt marea poezie populara si culta. Si acest har al meu de a gasi si de a propune spre ascultare si întelegere cele mai frumoase poezii ale literaturii romine.

R: Cum "traiti" numai din bilete vandute, refuzand orice tip de sponsorizare?
Tudor Gheorghe: Prin faptul ca nu i-am mintit niciodata si nu le-am spus niciodata gratuitati. Eu ma cutremur cind intru pe scena de responsabilitatea pe care o am in fata oamenilor care vin acolo, platesc bani, si-si rup de la gura sa vina sa ma vada pe mine.
Spectacolele mele au abandonat usor tenta histrionica si s-au indreptat catre partea educativa marcata de multa discretie, blandete. M-am straduit sa ma fac inteles. Pentru ca degeaba esti un om de o mare cultura daca nu ai aceasta intelegere de a te cobori la nivelul publicului. Nu in sensul de a promova lucruri facile. Din acest punct de vedere nu e bine sa te cobori in strada.
Trebuie mereu sa tii o stacheta ridicata la un anume nivel intelectual. Uite ca publicul meu a facut gestul de a se apropia de stacheta pe care am ridicat-o pentru ca am explicat publicului, pe intelesul lui, nuantele unui vers. Poezia imi este reazem, sprijin ...tot. Eu nu am sponsori. Afisele mele nu s-au umplut niciodata de diverse nume. Niciodata n-am cantat in piete publice, sau festivaluri de bere. Am considerat mereu ca locul unui artist este in sala. Nu voi fi niciodata un artist de cabaret.

R: Ce va mai aduce nou trubadurul din Podari, peste 5, 10 ani?
Tudor Gheorghe: Pe cantaretul din Banie, cel care a interpretat, poezia romana, de la Dosoftei si pana la Sorescu, Adrian Paunescu, Ioan Alexandru, o sa il descoperiti peste ani si ca poet. Probabil ca nu voi mai face spectacole ci voi sta cu chitara în brate intr-o casa frumoasa din Podari, satul meu natal unde voi scrie si eu versuri. Poate sunt, cum frumos spunea Paunescu, un mare poet care se ignora.
[download mp3 Tudor Gheorghe]
O sa ma iau in serios si ca poet, voi sta cu condeiul in mana sa-mi scriu amintirile de pe drumurile vietii. Am de scris o istorie, o "saga" a satului meu pe care l-am vazut disparand incet, pentru ca aici s-a construit besmetic, de-a valma, un abator, un spital de nebuni. Multumesc lui Dumnezeu ca m-am nascut in tara asta intr-o perioada foarte zbuciumata. Am vazut cum innebunesc taranii, cum a murit un sat intreg si asta ar trebui sa vada si aceia care maine vor fi cetateni ai Europei.
(interviu - Tudor Gheorghe)

Sambata, Ianuarie 6, 2007, 02:21 PM 

Ghidul războinicului pentru un interviu eficient
     media: 0.00 din 0 voturi

" Interviul este mai mult artă decât ştiinţă, dar, dacă nu uitaţi principiul Inteligent/Duce lucrurile la capăt, sunteţi pe drumul cel bun. Când aveţi ocazia, întrebaţi-vă colegii de birou care sunt întrebările lor preferate şi la ce fel de răspunsuri se aşteaptă. În cantina Clădirii nr. 16 din Redmond, acesta e un subiect inepuizabil de conversaţie.

Angajarea oamenilor potriviţi este de o importanţă absolut covârşitoare pentru Fog Creek Software. În profesia noastră, există trei categorii de oameni. La un capăt al spectrului, sunt masele de nespălaţi, lipsiţi de cele mai elementare noţiuni necesare unui programator. Aceştia sunt uşor de identificat şi eliminat, uneori doar citindu-le CV-ul şi punându-le câteva întrebări rapide. La extrema opusă, avem superstarurile geniale care se distrează scriind compilatoare de Lisp, într-un weekend, folosind Assembler, pe Palm Pilot. Iar la mijloc, se găsesc marea majoritate de "posibili" care dau impresia că, parcă, parcă, ar putea contribui şi ei cu ceva. Partea grea este să deosebeşti superstarurile de "posibili", pentru că la Fog Creek Software se angajează numai superstaruri. Iată câteva tehnici.

În primul şi în primul rând, criteriul fundamental nr. 1 pentru a fi angajat la Fog Creek este:
Inteligent şi…Duce lucrurile la capăt.
Atât. Asta e tot ce căutăm.
Memorizaţi aceste cuvinte. Repetaţi-le în gând seara înainte de culcare. Scopul nostru este să angajăm oameni cu aptitudini, nu cu un anumit pachet de cunoştinţe. Orice pachet de cunoştinţe cu care vine cineva în firmă oricum se va învechi moral în câţiva ani, deci mai bine angajez oameni în stare să înveţe tehnologii noi, decât oameni care, din întâmplare, ştiu programare SQL chiar în acest moment.
Inteligent este ceva greu de definit, dar vom vedea câteva întrebări de interviu care ne ajută să clarificăm lucrurile. Duce lucrurile la capăt este crucial.

Oamenii Inteligenţi dar care nu Duc lucrurile la capăt au adesea doctoratul luat şi lucrează în companii mari unde nu-i bagă nimeni în seamă pentru că nu au absolut nici o valoare practică. Aceştia preferă să despice firul în patru cu discuţii academice decât să livreze produsul la timp. Acest gen de oameni pot fi identificaţi pentru că le place la nebunie să-ţi atragă atenţia asupra similarităţii teoretice dintre două concepte foarte diferite. De exemplu, ei vor spune: "Calculul tabelar este, de fapt, un caz particular de limbaj de programare", iar apoi se vor retrage vreme de o săptămână şi vor scrie o teză extraordinară, absolut strălucită despre caracteristicile teoretice computaţional-lingvistice ale calculului tabelar ca limbaj de programare. Inteligent, dar inutil.

Pe de altă parte, cei ce Duc lucrurile la capăt, dar nu sunt Inteligenţi, vor face lucruri stupide, parcă fără să se gândească, şi va trebui să vină cineva să facă ordine în mizeria lor. Aceştia sunt surse de pierdere pentru firmă – nu numai că nu contribuie cu nimic, dar şi răpesc din timpul altora care se pricep. Ei sunt genul de oameni care copiază bucăţi mari de cod în loc să scrie pur şi simplu o subrutină: asta rezolvă problema, doar că nu în cel mai inteligent mod.

Cea mai importantă regulă a interviului:
Luaţi o decizie

La sfârşitul interviului, trebuie să fiţi gata să luaţi o decizie clară asupra candidatului. Există doar două variante posibile: Angajat sau Respins. Aşezaţi-vă la calculator şi trimiteţi imediat un răspuns şefului de personal. La linia "subiect", treceţi numele candidatului. Prima linie a mesajului să nu conţină altceva decât Angajat sau Respins. Scrieţi apoi un paragraf-două pentru a vă motiva decizia.
Nu există alte răspunsuri posibile. Nu spuneţi niciodată: "Îl angajăm, dar nu în echipa mea". Este un gest lipsit de politeţe: se subînţelege că omul nu e destul de inteligent ca să lucreze cu dvs., dar poate îl duce capul pentru rataţii din cealaltă echipă. Dacă sunteţi tentat să spuneţi: "Îl angajăm, dar nu în echipa mea", aceasta se traduce automat prin "Respins" şi totul e OK. Chiar dacă aveţi un candidat care s-ar descurca nemaipomenit la 1 lucru anume, dar nu ar fi de mare folos în altă echipă, asta înseamnă Respins. Lucrurile se schimbă atât de des, atât de repede, încât avem nevoie de oameni care să facă faţă pretutindeni. Dacă vi se întâmplă să daţi peste un geniu idiot care e foarte, foarte, foarte bun la SQL, dar e complet incapabil să înveţe orice altceva, Respins. Aceşti oameni nu au un viitor la Fog Creek.
Nu spuneţi niciodată "Poate îl angajăm, nu pot să-mi dau seama". Dacă nu vă daţi seama, asta înseamnă Respins. De fapt, e mai uşor decât credeţi. Nu vă daţi seama? Spuneţi nu! Dacă vi se pare că oscilaţi, e simplu: Respins. Nu spuneţi niciodată "Păi, ce să spun, să zicem că îl angajăm, dar sunt puţin îngrijorat în privinţa..." E la fel de simplu: Respins.
Un lucru important de ţinut minte la interviu: mult mai bine este să respingi un candidat bun decât să angajezi unul prost. Un candidat prost va costa o groază de bani şi de efort şi va pierde timpul altora care vor alerga să-i repare programele scrise cu piciorul. Dacă aveţi o îndoială, oricât de mică... Respins.
Când desfăşuraţi un interviu, nu vă faceţi griji că, dacă respingeţi o mulţime de oameni, Fog Creek nu va mai avea pe cine să angajeze. Asta nu e problema dumneavoastră. Este problema şefului de personal, este problema Resurselor Umane, este problema lui Joel, dar nu este problema dumneavoastră. Întrebaţi-vă tot timpul ce este mai rău - să ajungem o firmă de soft mare şi jalnică, plină de gogomani, sau să rămânem o companie mică dar de calitate? Desigur, este important să căutăm candidaţi buni şi ar trebui să fie misiunea fiecăruia din firmă să găsească şi să recruteze oameni inteligenţi care duc lucrurile la capăt. Dar, odată ajuns la interviu, imaginaţi-vă că Fog Creek are candidaţi buni, câtă frunză şi iarbă. Nu vă coborâţi niciodată exigenţele, oricât de greu ar fi să găsiţi candidaţi excepţionali.
Şi totuşi, cum se ia o decizie atât de dificilă? Iată cum: întrebaţi-vă neîncetat în timpul interviului: este o persoană inteligentă? Este o persoană care duce lucrurile la capăt? Ca să clarificaţi aceste lucruri, trebuie să ştiţi ce întrebări să puneţi.
Pentru amuzament, iată cea mai absurdă întrebare de pe planetă: "Care e diferenţa dintre varchar şi varchar2 în Oracle 8i?" Asta da, întrebare inutilă. Nu există nici un fel de legătură, oricât de vagă, între oamenii care ştiu răspunsul exact la această întrebare gen "Ştii şi câştigi" şi oamenii potriviţi pentru Fog Creek. Cui îi pasă care e diferenţa? Dacă-ţi trebuie neapărat, găseşti răspunsul pe Internet în 15 secunde!
De fapt, există unele întrebări şi mai absurde. Discutăm despre ele mai târziu.
Am ajuns, în sfârşit, la partea distractivă: întrebările de interviu. Lista mea cu astfel de întrebări provine de la prima mea angajare, la Microsoft. De fapt, există sute de intrebări celebre puse la interviurile Microsoft. Fiecare reţine câteva întrebări care îi plac cel mai mult. Şi dumneavoastră veţi ajunge să aveţi un anume set de întrebări şi un stil personal de discuţie prin care să puteţi lua decizia Angajat/Respins. Iată câteva din tehnicile mele care s-au dovedit utile.
Înainte de interviu, arunc o privire peste CV-ul candidatului şi schiţez pe o coală de hârtie un plan de interviu – o listă de întrebari pentru persoana respectivă. Iată un plan tipic pentru interviul cu un programator:
1. Introducerea
2. Întrebare despre un proiect recent
3. Întrebarea imposibilă
4. Funcţia C
5. "Sunteţi mulţumit de programul scris?"
6. Întrebarea de proiectare
7. Provocarea
8. "Aveţi întrebări?"
Înaintea interviului, eu personal sunt foarte, foarte atent să evit orice lucru care ar putea să-mi dea vreo idee preconcepută despre candidat. Dacă omul nici nu a intrat bine pe uşă, iar dumneavoastră credeţi deja că e o persoană inteligentă, doar pentru că are doctoratul luat la MIT, nimic din ce va spune el timp de o oră nu va schimba această impresie. Dacă îl credeţi, din capul locului, un pierde-vară, nu contează ce va spune, impresia iniţială va rămâne. Un interviu este ca o balanţă foarte sensibilă – este extrem de greu să apreciezi o persoană după doar 1 oră de interviu; adesea, bunele şi relele se bat cap în cap şi e greu să iei o decizie. În aceste condiţii, dacă ştiţi dinainte ceva despre candidat, este ca şi cum aţi avea o greutate mare apăsând talerul balanţei; interviul devine inutil. O dată, chiar înaintea unui interviu, şefa de personal a intrat la mine în birou. "O să-ţi placă la nebunie tipul ăstă", mi-a zis. Nici nu pot să vă spun CÂT DE MULT m-am enervat. Ar fi trebuit să-i spun: "Dacă eşti atât de sigură că o să-mi placă, ce-ar fi să-l angajezi chiar tu şi să mă scuteşti de pierderea de timp". Dar pe atunci eram tânăr şi naiv, aşa că am susţinut interviul. Când tipul a început să spună lucruri nu-tocmai-deştepte, m-am gândit "măi să fie, e chiar excepţia care confirmă regula". M-am uitat la tot ce spunea prin ochelari roz. În final, am decis "Angajat", deşi era un candidat de doi bani. Şi ştiţi ceva? Toţi ceilalţi care l-au intervievat l-au Respins. Aşa că: nu asculaţi ce spun cei de la personal, nu întrebaţi înainte de interviu ce cred alţii despre candidat şi niciodată, absolut niciodată nu discutaţi despre candidat cu ceilalţi care se ocupă de interviuri, decât după ce aţi luat fiecare, independent, decizia proprie. Nu vă uitaţi la mine, este metoda ştiinţifică!
Scopul Introducerii este să îl relaxeze pe candidat. Obişnuiesc să vorbesc cam 30 de secunde despre cine sunt eu şi cum se va desfăşura interviul. Întotdeauna îl asigur pe candidat că ne interesează cum abordează rezolvarea problemelor, nu răspunsurile în sine. Apropo, în timpul interviului, faceţi aşa încât să nu şedeţi la birou, iar candidatul, de partea opusă. Astfel se creează o barieră formală între voi şi persoana nu se va putea relaxa. Cel mai bine, mutaţi biroul undeva lângă perete, sau ridicaţi-vă de la birou şi treceţi lângă candidat; el se va simţi mai destins. Cu emoţiile cât de cât înlăturate, rezultatul final va fi un interviu mai bun.
Partea a doua este o întrebare despre un proiect recent la care a lucrat candidatul. Când discutaţi cu un proaspăt absolvent, întrebaţi-l despre lucrarea de diplomă, dacă e cazul, sau despre un curs ce a implicat un proiect de lungă durată şi i-a plăcut în mod deosebit. De exemplu, întreb uneori: "Ce curs din ultimul semestru ţi-a plăcut cel mai mult? Nu neapărat legat de calculatoare". Sincer vorbind, prefer mai degrabă să aud verde în faţă că i-a plăcut un curs din alt domeniu. Uneori, te uiţi la foaia lui matricolă şi vezi că a urmat minimul absolut de cursuri de Informatică, dar toate materiile opţionale sunt, într-un fel sau altul, legate de Muzică. Apoi te uiţi la el cum îţi spune că materia lui preferată a fost Baze de Date Orientate pe Obiect. Da-da, cum să nu. M-aş simţi mai bine dacă ar recunoaşte că îi place mai mult muzica decât calculatoarele, în loc să se linguşească.
În cazul candidaţilor cu experienţă, puteţi discuta despre locul de muncă anterior.
Aici, caut să văd un singur lucru: pasiunea.
Când vorbeşte despre un proiect la care a lucrat de curând, toate acestea sunt semne bune:
Omul se entuziasmează brusc; vorbeşte mai repede şi gesticulează. De aici se vede că, dacă îl interesează ceva, îl interesează cu pasiune. Există prea multă lume care lucrează la ceva fără să le pese câtuşi de puţin. Chiar dacă pasiunea candidatului este negativă, tot este un semn bun. "Am vrut să instalez Foo Bar 2.0 pentru fostul meu şef, dar tipul era un idiot fără pereche!" Aceştia sunt candidaţii buni pe care vrem să-i angajăm. Candidaţilor nepotriviţi, pe de altă parte, pur si simplu nu le pasă; ei nu arată nici un dram de entuziasm, cât e interviul de lung. Un semn excelent că persoana e pasionată de ceva: când vorbeşte despre un lucru anume, uită pentru moment că se află la interviu. Uneori, îţi intră un candidat extrem de emoţionat – este un lucru normal, aşa că nu-i acord niciodată atenţie. La un moment dat însă, când ajunge să vorbească despre Arta Digitală Monocromatică, el se umple de entuziasm şi toată nervozitatea dispare ca prin farmec. Foarte bine. Îmi plac oamenii pasionaţi de ceva. (Dacă vreţi să vedeţi un exemplu de Artă Digitală Monocromatică, scoateţi monitorul din priză.)
Omul are grijă să vă explice totul. Am respins unii candidaţi care, vorbind despre un proiect anterior, nu erau în stare să-l explice pe înţelesul unei persoane de rând. Adesea, absolvenţii de inginerie pornesc de la ideea ca toată lumea ştie Teorema lui Bates şi Axiomele lui Peano. Dacă începe să se poarte aşa, opriţi-l pentru o clipă şi spuneţi: "Dacă nu te superi, doar de dragul exerciţiului, încearcă să-mi explici toate acestea în cuvinte care să le înţeleagă şi bunică-mea". În acest moment, mulţi vor continua să folosească jargon ingineresc şi tot nu vor fi în stare să se facă înţeleşi. GONG!
Dacă persoana a fost implicată într-un proiect de echipă, căutaţi semne că şi-a asumat un rol de lider. Candidatul poate să spună: "Toată lumea lucra la X, dar a venit şeful şi a spus Y, iar clientul a spus Z". Aici eu îl întreb: "Şi, tu ce-ai făcut?" Un răspuns bun ar fi "Ne-am adunat cu ceilalţi din echipă şi am redactat o propunere..." Un răspuns prost ar fi "Păi, ce puteam eu să fac? Era o situaţie imposibilă". Nu uitaţi, Inteligent şi Duce lucrurile la capăt. Un mod de a afla dacă persoana Duce lucrurile la capăt este să aflaţi dacă, istoric vorbind, a dus lucrurile la capăt în trecut. De fapt, cereţi-i direct un exemplu recent în care şi-a asumat un rol de lider şi a dus ceva la capăt – de exemplu, a făcut ceva ca să depăşească inerţia instituţională.
OK, la numărul trei pe listă avem întrebarea imposibilă. Aici e distracţie. Ideea este să-i puneţi o întrebare absolut imposibil de răspuns, doar ca să vedeţi cum face faţă. "Câţi oftalmologi sunt în Seattle?" "Câte tone cântăreşte Monumentul lui Washington?" "Câte benzinării există în Los Angeles?" "Câţi instalatori sunt în New York?"
Candidaţii inteligenţi îşi vor da seama că nu e o întrebare legată de cunoştinţe şi vor încerca, plini de entuziasm, să găsească un răspuns aproximativ. "Păi, să vedem, populaţia Los Angeles-ului e în jur de 7 milioane; fiecare persoană are aproximativ 2,5 maşini..." Desigur, e OK dacă nu se apropie câtuşi de puţin de adevăr. Important este că s-au aruncat asupra problemei cu entuziasm. Unii vor încerca să aprecieze capacitatea unei benzinării. "Să zicem, să faci plinul durează 4 minute, o benzinărie are cam 10 pompe şi e deschisă cam 18 ore pe zi..." Sau vor căuta să facă un calcul în funcţie de zonă. Uneori vă vor surprinde cu creativitatea lor sau vă vor cere paginile galbene pentru Los Angeles. Toate sunt semne bune.
Candidaţii mai-puţin-inteligenţi se vor deruta şi enerva. Ei o să caşte ochii la dumneavoastră, de parcă tocmai aţi aterizat de pe Marte. Trebuie să-i ţineţi de mânuţă: "Dacă ai construi un oraş nou de mărimea Los Angeles-ului, câte benzinării ai pune?" Le puteţi da mici indicaţii: "Cât durează să faci un plin?" Şi totuşi, când aveţi de a face cu candidaţi de-a dreptul ne-inteligenţi, va trebui să-i trageţi efectiv după dumneavoastră, în timp ce ei stau pur şi simplu înfipţi şi aşteaptă să fie salvaţi. Aceşti oameni nu rezolvă probleme şi nu au ce căuta la noi.
La capitolul programare, rog de obicei candidatul să scrie o funcţie scurtă în C. Iată câteva probleme tipice:
Inversarea locală a caracterelelor dintr-un şir
Inversarea unei liste înlănţuite
Numărarea biţilor egali cu 1 dintr-un octet
Căutare binară
Găsirea celei mai lungi secvenţe de caractere identice
atoi
itoa (excelent, pentru că e nevoie de o stivă sau de inversarea şirului)
Nu are rost să daţi o problemă ce ocupă mai mult de vreo 5 linii de cod; nu aveţi timp pentru aşa ceva.
Să analizăm mai amănunţit câteva din problemele de mai sus. Nr. 1: inversarea caracterelor dintr-un şir. Toţi candidaţii pe care i-am intervievat în viaţa mea, toţi până la unul, au procedat greşit de prima dată. Fără excepţie, toţi au căutat să aloce memorie suplimentară şi să inverseze şirul în acea memorie. Problema este: cine alocă memoria? Cine o eliberează? Punând această problemă de mai multe ori, am descoperit un lucru interesant. Majoritatea oamenilor care cred că ştiu C nu înţeleg în realitate ce sunt memoria şi pointerii. Pur şi simplu, le scapă cu desăvârşire. Este de neînchipuit că aceşti oamenii lucrează ca programatori, dar aşa este. În cadrul acestei întrebări, iată câteva metode pentru aprecierea candidatului:
Cât de rapidă este funcţia? Observaţi de câte ori se apelează strlen. Am văzut algoritmi de inversare de complexitate O(n^2) în loc de O(n), pentru că strlen este tot apelat şi apelat, din interiorul buclei.
S-au folosit operaţii aritmetice cu pointeri? Este un semn bun. Mulţi "programatori de C" pur şi simplu nu înţeleg cum să aplice operaţii aritmetice asupra pointerilor. Bine, în mod normal, nu aş respinge un candidat doar pentru că îi lipsesc anumite cunoştinţe. Totuşi, am ajuns să constat că înţelegerea pointerilor din C nu este o chestiune de cunoştinţe, ci de aptitudine. La cursul de Informatică din anul întâi, la începutul semestrului, sala se umple cu 200 de puştani care au scris cu toţii jocuri complexe de aventuri în BASIC pe vechile lor Atari 800 încă de pe când aveau 4 ani. Toţi se distrează de minune la facultate învăţând Pascal, până când, într-o bună zi, vine profesorul şi le prezintă pointerii... brusc, ei nu mai înţeleg. Pur şi simplu, nu mai pricep nimic. 90% din grupă se transferă la Ştiinţe Politice, iar prietenilor le spun că s-au mutat pentru că nu existau destule persoane de sexul potrivit în grupele de Informatică. Dintr-un motiv sau altul, majoritatea oamenilor se nasc fără acea parte a creierului care înţelege pointerii. Este o chestiune de aptitudine, nu de cunoştinţe, care necesită o formă complexă de gândire "în dublu sens", de care unii sunt, pur şi simplu, incapabili.
Cu întrebarea nr. 3, vă puteţi da seama cât de bine a învăţat operatorii pe biţi din C... dar aceasta este o chestiune de cunoştinţe, nu de aptitudini, aşa că le puteţi da o mână de ajutor. Partea interesantă este să-i urmăriţi cum scriu o subrutină care numără biţii dintr-un octet, apoi să-i rugaţi să o facă mult, mult mai rapidă. Candidaţii cu adevărat inteligenţi vor crea un tabel (până la urmă, nu există decât 256 de elemente) o singură dată, la începutul programului. Cu un candidat bun, se poate purta o discuţie interesantă despre diversele compromisuri spaţiu/viteză. Forţaţi şi mai mult: spuneţi-i că nu vreţi să pierdeţi timp construind un tabel la iniţializare. Candidaţii străluciţi ar putea chiar să propună un algoritm cache, în care biţii sunt număraţi doar o dată şi păstraţi în tabel pentru data viitoare când intervine acelaşi octet. Candidaţii cu adevărat străluciţi vor căuta să pună la punct un mod de a calcula tabelul printr-o scurtătură ce ţine cont de cine ştie ce secvenţă repetitivă.
Când cineva scrie cod sub ochii dumneavoastră, iată câteva tehnici utile:
Asiguraţi-l de fiecare dată că vă daţi seama cât de greu este să scrii cod fără calculator şi nu e nici o problemă dacă foaia se umple de mâzgăleli. De asemenea, că vă daţi seama cât de greu este să scrii cod corect fără un compilator şi că veţi ţine cont de acest lucru.
Câteva semne ale unui programator bun: programatorii buni au obiceiul sa scrie din start { iar apoi să se ducă direct la sfârşitul paginii, să închidă cu } şi abia dupa aceea să completeze restul. De asemenea, veţi observa că au un fel de convenţie pentru numele de variabile, oricât de primitivă ar fi... Programatorii buni tind să folosească nume foarte scurte pentru contoarele de buclă. Daca variabila de buclă este ContorBuclaPozitieCurentaPagina, e un semn clar că omul nu a programat prea mult la viaţa lui. Uneori, veţi vedea un programator de C scriind ceva de genul if (0==strlen(x)), punând constanta de partea stângă a lui == . Este un semn foarte, foarte bun: individul s-a fript de prea multe ori scriind = în loc de == şi s-a forţat să înveţe o nouă regulă ca să evite astfel de capcane pe viitor.
Programatorii buni planifică înainte să se apuce de scris, mai ales când e vorba de pointeri. De exemplu, dacă le cereţi să inverseze o listă înlănţuită, candidaţii buni vor desena întotdeauna o schemă pe marginea foii, trasând fiecare pointer şi elementul la care indică. Nu au de ales. Este omeneşte imposibil să scrii cod care inversează o listă înlănţuită fără să desenezi mai întâi o grămadă de pătrăţele şi tot felul de săgeţi între ele. Programatorii slabi se vor apuca imediat de scris codul.
Inevitabil, veţi găsi o greşeală în funcţia lor. Aşa ajungem la întrebarea nr. 5: Eşti mulţumit de codul tău? Aţi putea să întrebaţi: "OK, unde e greşeala?" Cea mai de coşmar "întrebare deschisă" din câte există. Toţi programatorii fac greşeli, nu e nimic rău în asta; trebuie doar să le şi găsească. În cazul funcţiilor cu şiruri, aproape toţi uită să termine şirul cu zero. Cu practic orice funcţie, majoritatea greşesc cu o unitate în plus sau în minus. Uneori uită de punct şi virgulă. Funcţia cuiva nu merge cu şiruri de lungime 0, sau duce la GPF dacă malloc eşuează... Foarte, foarte rar, veţi găsi un candidat care scrie cod perfect din prima. Aici, întrebarea e şi mai distractivă. Când îi spuneţi: "Codul tău are o greşeală", el îşi va citi codul cu atenţie, iar dumneavoastră aveţi ocazia să vedeţi dacă individul ştie să fie diplomat şi, în acelaşi timp, ferm, când susţine că programul e impecabil... În general, înainte de a merge mai departe, este bine să întrebaţi candidatul dacă e mulţumit de răspunsul său. Faceţi ca prezentatorul de la Vrei să fii miliardar: "Eşti sigur? Eşti absolut sigur? Acesta e răspunsul tău final?"
Partea a 6-a: întrebarea de proiectare. Cereţi candidatului să proiecteze ceva. Jabe Blumenthal, autorul Excel-ului, obişnuia să roage candidaţii să proiecteze o casă. Jabe povesteşte că unii candidaţi se duceau direct la tablă şi desenau imediat un pătrat. Un pătrat! Aceştia erau Respinşi imediat. Să vedem ce urmăresc întrebările de proiectare.
Candidaţii buni vor căuta să obţină de la dumneavoastră mai multe informaţii legate de problemă. Pentru cine e casa? Politica mea personală este să nu angajez pe cineva care se aruncă în proiectare fără să întrebe pentru cine e casa. Uneori sunt atât de agasat, încât îi dau o lecţie întrerupându-l: "De fapt, ai uitat să întrebi, dar casa e pentru o familie de girafe oarbe de 16 metri înălţime".
Candidaţii nu-tocmai-inteligenţi cred că proiectarea e ca şi desenatul: iei o coală albă şi mâzgăleşti ce vrei pe ea. Candidaţii inteligenţi ştiu că proiectarea e o serie dificilă de compromisuri. O întrebare excelentă: proiectaţi un coş de gunoi pentru un colţ de stradă. Gândiţi-vă câte compromisuri sunt necesare! Coşul trebuie să fie uşor de golit, dar imposibil de furat; să fie uşor să arunci deşeuri în el, dar odată ajunse în interior, ele să nu fie scoase înapoi de vânt; să fie solid, dar ieftin; în unele oraşe, să fie proiectat special ca teroriştii să nu poată ascunde o bombă înăuntru.
Candidaţii creativi vă vor surprinde uneori cu un răspuns interesant, neevident. Una din întrebările mele preferate este Proiectaţi un raft de condimente pentru persoanele nevăzătoare. Inevitabil, candidaţii vor pune inscripţii în Braille pe borcănaşele cu mirodenii, cel mai adesea, pe capace – din diverse motive, pe care le veţi afla după ce aţi pus aceeaşi întrebare a suta oară. Am avut însă un candidat care a decis că e mai bine să pună condimentele într-un sertar, pentru că e mai comod să citeşti Braille de pe suprafeţele orizontale decât de pe cele verticale. (Încercaţi şi dumneavoastră!) A fost o idee atât de creativă încât am rămas surprins – purtasem zeci de interviuri până atunci, dar niciodată nu am primit un asemenea răspuns. Omul făcuse un "salt" creativ uriaş, dincolo de limitele problemei. Am angajat candidatul doar pe baza acestui răspuns (puncte slabe nu avea) şi cu timpul a ajuns unul dintre cei mai buni manageri din echipa Excel.
Căutaţi să vedeţi încheierea – ea face parte din Duce lucrurile la capăt. Unii candidaţi vor oscila, nefiind în stare să ia o decizie; alţii vor căuta să evite întrebările dificile. Uneori, vor lăsa întrebările grele fără răspuns şi vor încerca să meargă mai departe. Nu e bine. Candidaţii buni au o tendinţă naturală să înainteze, chiar dacă încercaţi să-i ţineţi pe loc. Dacă discuţia ajunge să bată pasul, iar candidatul spune ceva de genul "ştiţi, putem să vorbim toată ziua despre asta, dar trebuie să decidem ceva, haideţi să mergem pe varianta X" – este un semn foarte, foarte bun.
Astfel ajungem la nr. 7, Provocarea. Asta chiar o să vă placă. Pe tot parcursul interviului, notaţi-vă un lucru anume spus de candidat care să fie absolut, categoric, indiscutabil corect. Apoi spuneţi: "stai o clipă, stai o clipă" şi preţ de 2 minute faceţi pe avocatul diavolului. Contraziceţi-l deşi sunteţi sigur că are dreptate.
Candidaţii slabi vor ceda. Respins.

Candidaţii puternici vor găsi o cale să vă convingă. Unii vor scoate la bătaie tot arsenalul de fraze răsuflate din Dale Carnegie ca să vă câştige de partea lor. "Probabil, nu vă înţeleg eu bine", vor spune ei. Dar îşi vor apăra punctul de vedere. Angajat.
Să recunoaştem, într-un interviu, cei doi nu sunt pe picior egal. Există riscul ca persoana să se teamă să vă contrazică pentru că sunteţi într-o poziţie superioară. DAR... candidaţii buni vor fi atât de captivaţi de dispută încât ar putea să uite pe moment că sunt la interviu şi se vor implica trup şi suflet încercând să vă convingă. Aceştia sunt oamenii pe care vrem să-i angajăm.
În final, întrebaţi candidatul dacă are întrebări. Unora le place să observe dacă persoana va şti să pună întrebări inteligente – o tehnică standard din cărţile de interviuri. Personal, nu mă interesează deloc ce întreabă; în acest moment, decizia mea este deja luată. Vedeţi dumneavoastră, candidatul a mai discutat cu 5-6 oameni în aceeaşi zi; nimeni nu poate să scoată din pălărie 5-6 întrebări strălucite şi diferite într-o singură zi, aşa că nu mă deranjează deloc dacă omul nu are întrebări.
De fiecare dată, fără excepţie, rezervez 5 minute la sfârşitul interviului ca să fac reclamă firmei mele, Fog Creek. Este un lucru foarte important chiar dacă aţi hotărât să nu-l angajaţi. Dacă aţi avut norocul să găsiţi un candidat cu adevărat bun, acum este în interesul nostru să facem tot posibilul ca şi el să-şi dorească să lucreze la Fog Creek. Şi chiar dacă e un candidat nepotrivit, e în interesul nostru să îi placă tot ce aude despre Fog Creek Software şi să plece de la noi cu o impresie bună. Gândiţi-vă la următorul lucru: aceşti oameni nu sunt doar potenţiali angajaţi, ci şi potenţiali clienţi. Mai mult, ei vor lucra în folosul nostru: dacă au plecat cu impresia că Fog Creek este un loc de lucru nemaipomenit, nu vor ezita să le recomande prietenilor să depună şi ei un CV.
A, şi să nu uit: am promis să vă dau nişte exemple de întrebări absolut nepotrivite – evitaţi-le cu orice preţ.
Înainte de toate, nu puneţi întrebări nepermise. Orice discuţie legată de rasă, religie, sex, etnie, vârstă, eligibilitatea pentru serviciul militar, statutul de veteran, orientare sexuală sau handicap fizic este, pur şi simplu, ilegală. Dacă în CV-ul candidatului scrie că a fost în armată în 1990, nu-l întrebaţi, nici măcar de dragul conversaţiei, dacă a participat la războiul din Golf. Este o întrebare interzisă prin lege. Dacă în CV scrie că a studiat la universitatea Technion din Haifa, nu-l întrebaţi, nici măcar în treacăt, dacă este evreu. Este interzis prin lege. O discuţie destul de bună despre întrebările interzise prin lege (în Statele Unite - n.t.) se găseşte aici. (Totuşi, celelalte întrebări de interviu înşirate acolo sunt cam stupide).
Mai departe, evitaţi orice întrebări din care să rezulte că vă interesează unele lucruri (sau că îl veţi discrimina pe baza lor) care de fapt nu vă interesează şi oricum nu aveţi de gând să faceţi vreo discriminare. Primul exemplu care îmi vine în minte, este să întrebi dacă are copii sau dacă este căsătorit. Candidatul va avea impresia că nouă ni se pare că oamenii cu copii nu acordă suficient timp lucrului, sau că o persoană căsătorită va avea la un moment dat un copil şi va cere, din senin, concediu de maternitate.
În final, evitaţi întrebările din categoria "aranjaţi 6 chibrituri de lungime egală astfel încât să formeze 4 triunghiuri echilaterale identice". Faptul că i-a picat sau nu "fisa" la o întrebare de genul "aha!" nu vă ajută cu nimic să stabiliţi dacă omul e "inteligent/duce lucrurile la capăt". "
(De Joel SpolskyTradus de catre Alexandru Pojoga Joi, 23 martie 2000)

Obs : Joel Spolsky este fondatorul
Fog Creek Software, o mica firma de software din New York City. El a absolvit Universitatea Yale si a lucrat ca programator si manager la Microsoft, Viacom si Juno.

Sambata, Ianuarie 6, 2007, 02:15 PM 

Interviu - Eugen Erhan
     media: 0.00 din 0 voturi

" Eugen este faimos in blogosfera pentru Fredo & Pid'Jin

De cand desenezi?
De mic copil.

Cum desenezi?
Benzile desenate le fac cu o tableta Wacom, pentru eficienta. Totusi sunt un sustinator al desenului liber, cu creionul pe hartie. Nu exista exercitiu mai bun pentru orice designer.

Esti faimos in internetul romanesc pentru Fredo si Pid'Jin. De unde a pornit totul?
Prin clasa a VII-a am tot incercat sa fac cu Tudor o banda desenata. Nu am reusit atunci. Anul trecut, dupa 12 ani adica, ne-am zis "hai sa incercam din nou" si uite asa am ajuns azi la episodul 57. Fredo & Pid'Jin au luat nastere cam in 10 minute. Au urmat cateva luni in care au aratat ciudat, dar culmea, unora le-a placut si chiar l-au promovat. (Saru'mainile Boo, Fry, Irene, Irina & many others). Azi deja porumbeii malefici s-au maturizat si apar pe unde nu te-astepti.

Ei vor sa distruga lumea, nu stii?
Exact in ce fel, cand anume... sunt lucruri confidentiale, evident. Dar se va afla la momentul respectiv, apocalipsa nu va trece neobservata, cu atatea bloguri...

Ti-ar placea sa faci videoclipuri animate? Ce fel?
Da, mi-ar placea, cu conditia sa-mi placa enorm melodia. Sunt sigur candetin recordul mondial la ascultat piesa "Do you dream of me" de Tiamat, pe care am folosit-o in "Iluzii Optice"(Aproximativ 120 de ore in total, ceea ce pt. o piesa de 4 minute.... enceva, nu?) Eu nefiind studio de felul meu, trebuie sa fac totul singur, si asta dureaza. Deci ar trebui o formatie cu rabdare, si care sa-mi placa MULT.

Cum e viata de art director? Stai cu picioarele pe birou si bei, nu-i asa? :)
Pai, in publicitate clientul dicteaza pozitia: uneori cu picioarele pe birou, alteori sub;) Glumesc. E o meserie frumoasa, mai ales daca stii(si poti) sa tragi anumite linii. Valabil nu numai pt. art directori.Cat despre baut, numai vodca si numai dimineata, intravenos, ca sa iasa toate layout-urile in stil web2.0. (not!!!).

Cum se impaca asta cu proiectele tale artistice personale?
De 5 ani nu am simtit nevoia sa schimb datele din cartea de munca, deci se impaca. Evident, ca orice om, mi-as dori nsa n-am nimic de facut pentru bani, si doar sa fac benzi besenate pe un Cintiq, la bordul yacht-ului din Caraibe. Pana atunci insa, ma declar multumit de tandemul job/proiecte personale.

Care crezi ca e cea mai misto chestie care ti s-a intamplat, legata de munca ta?
Brrr, greu de ales un moment, dar tot premiile de la DaKino din 2003 ar fi momentul in care am avut pulsul record. "Iluzii Optice" a fost un proiect drag mie, si faptul ca a prins si la un public pe care chiar nu-l vizasem m-a surprins foarte placut."

Ce este MitoMania si ce vrea ea de la viata?
MitoMania este noua banda desenata...Un serial saptamanal care ataca in mod absolut gratuit valorile noastrennationale. Dintotdeauna am pus mustati si bule de dialog in toatenmanualele de scoala, iar acum m-am gandit s-o fac in mod organizat. Scoala iti baga pe gat niste poezii foarte rigide despre cultura romaneasca. MitoMania zgaltaie un pic aceste mituri, sa vada daca ramannin picioare. Profit de ocazie sa-l felicit pe Textier pentru un proiect similar, concursul Scornelius.
Dai in mituri dai in esenta poporului. Cine te crezi? :)
Dupa un an de Fredo & Pid Jin, simt ca pot sa duc proiectul asta.Acum un an nu as fi fost un myth buster competent. Nu conteaza cine da in mituri, ci cat de bine.

Crezi ca miturile romanesti sunt suprevaluate?
Nu, din contra. Problema e ca nu le imbratiseaza decat romanii care vand caciulitze cu Dracula pe sosea. Pentru ca de mici, scoala ni le prezinta in mod antipatic si ne face sa le detestam. Miturile sunt energie pura pentru identitatea nationala. Eu nu vreau sa devalizez tara de aburii mitologici, ci doar sa arat ca ne defineste si altceva decat Dracula, si ca multe chestii pur romanesti pot lua locul lui Garfield luni dimineata pe monitorul tau.

Ce te faci daca MitoMania ajunge un mit al internetului romanesc?
Hmmm. Pana nu o vad la litera "M" in abecedar, nu cred nimic:) "
(Interviu - Eugen Erhan)

Sambata, Ianuarie 6, 2007, 02:15 PM 

Interviu - Dragos Bucurenci
     media: 0.00 din 0 voturi

" Bucurestiul nu are viata de noapte! - Dragos Bucurenci este autorul RealK si al emisiunii tv Cultura Libre. Prefera un mod activ si pragmatic de a iubi Bucurestiul, asta se vede din campaniile sociale in care este implicat si este optimist in ce priveste perceptia generala relativ la adevaratele valori ale poporului roman.Sa incepem cu Realk.

De ce ai ales sa il scrii pe un blog?
Pentru ca nu credeam ca sunt in stare sa scriu un roman. Si ce scriam eu pe vremea aceea nu prindea cheag si mi s-a parut mai firesc sa public pe masura ce scriu si sa obtin feedback-ul cititorilor. Pentru asta singurele medii care iti permit asa ceva sunt fie o revista care publica in foileton fie weblog-ul. La noi reviste care publica in foileton nu cunosc sau oricum au un numar infim de cititori. In plus blog-ul era o tehnologie noua, eu pe vremea aceea ma jucam cu noile tehnologii de comunicare, din asta imi castigam painea si parea firesc sa aleg acest mediu.

Dupa aceea l-ai publicat totusi in forma traditionala.
Da, pentru ca eu in continuare cred in mediul traditional, in hartia tiparita cred ca voi asista in cursul vietii la disparitia acestui mediu insa probabil asta se va intampla mult mai tarziu. In acest moment interesul meu este ca ceea ce scriu sa fie citit de cat mai multa lume ori daca cititorilor mei de webloguri le puteam adauga cititorii unei edituri consecrate, cu atat mai bine.

Dar de ce ai sters insemnarile, de ce pe blog ai sters romanul si ai pus doar cronici?
Din doua motive. Unul este mai prozaic, este legat de faptul ca atunci cand o editura iti publica un roman iti achizitioneaza drepturile de proprietate intelectuala pe acel text pe o periada de “…” In cazul meu 5 ani. Adica eu 5 ani de la publicarea lui RealK nu pot dispune de acel text; asta a fost o cerinta a editurii Polirom.Pe de alta parte – eu am sters textul inainte de a ajunge la publicare – era o problema legata de textul acela ca obiect artistic; el s-a structurat pe masura ce a fost scris. Nu era genul de blog pe care sa intri si sa citesti in arhiva, pentru ca in momentul in care la 1 ianuarie 2005 cand eu au am incheiat blogul acela – daca intrai pe www.weblog.ro/realk ultima insemnare era cea cand personajul nostru se lasa de droguri. Si asta nu era ceva invitational, mie nici nu-mi placea pentru ca era un spoiler pentru toata povestea. El a avut sens sa existe tocmai in aceasta forma de scriere progresiva; altfel mediul online pe mine nu ma intereseaza pentru RealK, nu am vazut alte avantaje. Faptul ca oamenii sunt mai liberi si ca gandesc mai deschis pe internet nu m-a interesat. M-a interesat strict lucrul asta, ca putem avea o opera care se construieste impreuna cu cititorii ei. Odata ce opera s-a incheiat, proiectul s-a incheiat, textul a disparut.

Cum il percepeau cititorii, ca pe un text literar “work in progress” sau il priveau prus si simplu ca pe un jurnal online cum e numit blog-ul ca sa zic asa in mod traditional?
Foarte multi il priveau ca pe un jurnal online si erau cativa care erau “ingroziti” de ceea ce facea personajul nostru, nu le venea sa creada ca ar putea fi real; ideea ca ar putea fi vorba de literature era pentru foarte multi o ultima varianta.

Dar tu nu ai spus-o explicit, ca era vorba de literature?
Nu, nu am spus-o nici un moment… si mie se pare greu de imaginat… Pot spune ca m-a deranjat ce a facut editura cand a scris “roman” pe a doua pagina a cartii. Am inteles ca asa se face; mie mi se pare penibil sa ii spui cititorului ca urmeaza un roman. Cum ar fi de exemplu Mersul Trenurilor de Calatori si dupa aceea sa scrie “ghid.” Si de aici mi s-au tras o groaza de probleme… Adica eu nu ma pregatisem sa apar ca roman de acest text, eu habar n-am ce este ca unitate literara… o fi sau n-o fi roman, nu stiu, eu ma pregatisem sa il apar pur si simplu ca “bucata literara".

Mai scrii literatura? O sa mai citim ceva semnat Dragos Bucurenci in curand?
Da, m-am reapucat anul acesta de scris si vor exista si niste seri de lectura. Un back to back cu Vakulovski, in Frame Club si va exista si o carte noua, dar nu un roman.Spui pe blog ca esti un produs antipatic al societatii de consum.

De ce spui asta, ce a facut societatea de consum din tine?
Era o comparatie de fapt , spuneam ca sunt asemenea unui produs antipatic al societatii de consum despre care vanzatorul poate sa iti spuna pana la ultimul amanunt ce contine dar nu si la ce foloseste. Eu am scris acea introducere cand editura Polirom imi publica romanul si mi-a cerut o descriere. Mi-am dat seama ca eu nu stiu la ce folosesc in acel moment. Nu sunt un critic al societatii de consum, n-as vrea sa se inteleaga asta, daca cineva m-a tratat ca anticonsumerist il invit sa reciteasca textul. Eu nu sunt realmente un produs al societatii de consum, sunt in mod particular un produs al acestei societati de tranzitie spre societatea de consum care exista in Romania. Mi-am intrerupt studiile la jumatate si m-am apucat de o slujba care imi permitea sa traiesc decent, in sensul pe care il dau eu decentei in Romania, si am fost obligat la un moment dat sa privesc in urma sis sa incerc sa ma definesc ca altceva decat un manager, un coordonator de evenimente, un cineva care are calitati foarta vandabile in business dar foarte putin interesante pentru constructia sa personala. Acum stiu la ce folosesc: ca sa scriu. Dar asta nu se va intampla chiar de acuma, adica eu nu am vreun orgoliu legat de faptul ca scriu foarte bine in acest moment, eu cred ca un scriitor se construieste in timp, dar e foarte important ca el sa fie constient ca asta vrea sa faca. Eu acum sunt constient de lucrul asta, dar refuz sa imi arog titlul de scriitor pentru ca nu mi se pare ca dupa ce ai scris o carte de poti numi astfel si il prefer pe acela de publicist sau, atunci cand oamenii nu cunosc foarte bine titulatura, pe acela de jurnalist.

Esti implicat in multe campanii sociale. Dau rezultate? Ce efect a avut de exemplu “Salvati zidurile noastre”?
“Salvati zidurile noastre” are ca efect o initiativa legislativa a unui deputat liberal, Horatiu Buzatu, care vrea sa legifereze protestul nostru, adica vrea sa interzica printr-o lege amplasarea de reclamele pe caldirile istorice, in primul rand. Ulterior, evident, vizam si niste reguli foarte stricte si pentru amplasarea reclamelor pe celelalte cladiri. Dar in primul si in primul rand vrem sa protejam cladirile istorice. Ca sa se inteleaga amploarea acestui protest trebuie sa ne gandim ca pentru a initia o lege – deci pentru a avea drept de initiativa legislativa – trebuie sa se adune 300.000 de cetateni din 10 judete ale tarii diferite. Asta, sau un membru al Parlamentului. Noi prin protestul nostru am dorit sa atragem atentia unui membru al Parlamentului, pe care nu il cunosteam care a venit el la noi si ne-a spus “vreau sa pornesc acest proiect de lege” Desigur tot procesul de legiferare este foarte lung, pentru ca nu este o prioritate, dar am pornit ceva. Eu sper ca am pornit un pic mai mult desi am dubii. Sper ca am dat un mic exemplu despre ce inseamna cu adevarat implicarea in viata comunitatii la nivel de individ. Inseamna sa iti alegi o cauza sa lupti pentru ea pana la capat sis a o tratezi ca pe orice proiect, cu scop, obiective, cu grafic de implementare si cu o mocnitorizare a rezultatelor. Pe de alta parte, a fi activ in viata civica nu inseamna sa te risipesti intr-o suta de mii de proiecte. Numai poriectele pe care le primesc exceed timpul pe care l-ar putea avea la dispozitie orice persoana, daca s-ar adaga la ele si proiectele care-mi plac, sau care imi trec mie prin cap, ar fi nevoie de 7 oameni cat mine ca sa le faca. Si mie mi se pare ca asa se intampla si este contraproductiv. Mi se pare ca ceea ce obtinem este de fapt un “core” de nemultumiti si de discutii, dar discutiile sunt bune. Concret, eu imi trec la activ campanii cu adevarat reusite numai trei lucruri: si daca stau si ma uit in istoria mea nu cred ca gasesc multe campanii in care m-am implicat. In primul rand este Delta Dunarii unde lucrez cu Liviu Mihaiu – initiatorul acestei campanii si unde succesele sunt notabile si nenumarate, nu are sens sa le enumar aici, sunt lucruri absolut concrete. Apoi “Nu distrugeti Muzeul Taranului Roman” unde am obtinut in cele din urma schimbarea conducerii care distrugea mostenira lui Horia Bernea si a Irinei Nicolau si vorbim si de “Salvati zidurile noastre” unde obtinem aceasta initiative legislativa.In acelasi timp eu urmaresc o groaza de alte campanii. Mai semnez uneori dar nu am legatura cu ele. Si as vrea sa mai fac o precizare urmaresc si proiectul PulaFashion sunt un mare admirator al acestuia dar nu sunt autorul lui, mi-ar fi placut sa fiu.

Multa lume crede ca esti.
Da, stiu asta, mi-ar placea sa ma trezesc dimineata si sa stiu ca sunt autorul tuturor protestelor de pe PulaFashion pentru ca subscriu la fiecare dintre ele. Dar fatalmente nu sunt, sunt doar coordonatorul campaniei “Salvati Zidurile Noastre.” Dar in general, cum decurg campanile tip “Salvati…”

Unde e punctul in care trec de la vorbe goale, petitii semnate – multe raman in stadiul acela - spre ceva concret?
Este punctul in care ne stabilim obiective tangibile. La asta se greseste in general. Sa iti dau un exemplu: toata campania asta pentru salvarea Bucurestiului, este... “in neant” este o salvare de la toate proiectele care se fac acum in Bucuresti, este o salvare care vrea sa trimita Bucurestiul inapoi in miro tempore, in arhitectura de acum un secol. Este un soi de “opriti totul!” Nu se poate face asa ceva. Eu tot timpul am incercat sa am obiective tangibile si nu pot sa implic in ceva daca nu reusesc sa le indentific. Sunt nenumarate cauze care par foarte nobile si carora eu le pun diagnosticul de cauze pierdute din prima si nu imi irosesc timpul cu ele, nu pentru ca nu ma intereseaza ci pentru ca mi se pare ca in acest proiect si in acest moment dat si in acest context nu se poate face nimic.

Vorbeai despre spiritul civic? Au bucurestenii spirit civic?
Da eu zic ca exista, se formeaza incet-incet. Eu sunt foarte optimist in privinta asta, sunt in general optimist cu privire la civilizarea Romaniei. Si am iar un exemplu - care nu tine de un indicator stabilit de un insititut de analiza – ma uit la politetea soferilor, incet-incet in traficul bucurestean apar unii soferi - eu ii intalnesc des, sa zic aproximativ 2 pe zi, ceea ce e foarte putin pentru ca eu ma plimb mult prin Bucuresti, dar acestia doi nu existau anul trecut. Sunt genul de soferi care daca merg pe un drum mare cu prioritate si vine cineva de pe strada mica il lasa sa intre; sunt genul de soferi care nu intra in intersectie cand vad ca mai sunt in fata lor multi altii chiar daca sunt claxonati din spate. Sunt genul de soferi care lasa o doamna mai in varsta sa circule pe trecerea de pietoni chiar daca e rosu fara sa claxoneze si fara sa fie deranjati de claxoanele din spatele lor.

Cum apar oamenii astia? A existat o campanie a Politiei Romane pentru asta?
Nu. Politia Romana se ocupa de accidente si pune afise morbide pe soselele tarii, nu se ocupa de politetea in trafic.

Se fac ore de educatie in scoala? Nu. Si iata totusi ca acesti oameni apar. De unde?
Dupa parerea mea dintr-o reflectie personala. Eu cred ca se trezesc intr-o dimineata si isi dau seama ca este mai avantajos sa fii civilizat decat necivilizat. La fel e si cu spiritul civic: cred ca la un moment dat oamenii isi dau seama ca e mai avantajos sa ai uneori intiative civice, ca e bine sa ti le focalizezi, sa le concentrezi, ca este mult mai avantajos sa ai o voce decat sa… nu o ai. Si ca ea merita efortul de a iesi la un mars al biciclistilor, merita efortul de a face niste gesturi care reprezinta un simbol pentru tine, merita efortul de a purta fie si o mica insigna daca esti de exemplu “inrolat” pentru lupta impotriva cancerului la san sau impotriva SIDA. Merita toate aceste mici gesturi, este mult mai avantajos sa le faci decat sa nu le faci. Cam asa este cu emergenta spiritului civic.

Crezi ca exista actiuni sau ce fel de actiuni ar putea fi facute in Bucuresti pentru a amplifica spiritul civic? Ca oamenii sa devina mai constienti de orasul lor, de spatiul public?
Eu nu cred ca lucrurile merg asa, nu cred ca putem face actiuni care sa il ajute pe om sa inteleaga ca trebuie sa se ajute singur, eu cred ca asta e o deriva ONG-ista. Aveam in minte mai degraba o actiune de tipul Artur Verona.Mie proiectul Artur Verona mi se pare un proiect artistic exceptional dar nu cred ca el reuseste sa schimbe cu adevarat ceva in mentalul bucurestenilor care nu aveau deja spirit civic. Si tocmai proiecte ca Strada Artur Verona ar trebui sa facem si trebuie sa mai lasam deoparte aceste proiecte “din deriva ONG-ista” care isi propun sa schimbe mentalitati, sa dezvolte spiritul civic, etc. Eu cred ca mai degraba poti face lucruri care sa puna in valoare orasul. Bucuresteanul, cand va vedea ce oras frumos are, brusc i se va dezvolta sentimentul civic, dar proiectele de tip “cresterea cu 25% a coeficientului de constiinta de sine, a spiritului civic in randul populatiei adulte intre 18-35 de ani, cu studii superioare, incadrati in pozitii de management” – astea sunt prostii.

Unde iti place sa iesi? Ce locuri iti plac cel mai mult in Bucuresti?
Mie cel mai mult imi place sa ma plimb, dar e lucrul pe care il fac cel mai rar. Daca este sa o fac totusi, imi placea Soseaua Kiseleff, sunt absolut traditional in aceste sens. Mie imi place la sosea. Eu am facut liceul de informatica 2 ani de zile si am fost foarte trist cand m-am mutat in Sava si am pierdut acea plimbare de la metrou pana la Liceul de Informatica pe Kiseleff si prin parcul Kiseleff. Altfel, sunt nenumarate locuri in Bucuresti unde sunt o groaza de lucruri de facut. Imi place sa merg la MNAC toamna ca au terasa si wireless, imi place sa ies in cafenele la ore cand nu merge lumea, asta cand reusesc sa chiulesc, sa petrec o ora-doua intr-un loc precum Planter’s café de exemplu, cel de la Cismigiu. Imi place sa mananc inghetata la Café Latte, tot pe langa Cismigiu. Si mai imi place sa ies si in cluburi dar asta este o parte a vietii mele pe care consider ca am exploatat-o sufficient in postura de coordonator al clubbing-ului si as vrea sa nu mai insist (rade).

Ce ii lipseste Bucurestiului? Ai vrea sa schimbi sau sa adaugi ceva, daca ai fi "city manager"?
Mie mi-ar placea sa pot fi un fel de Night City Manager, am auzit ca exista orase unde exista primari de noapte. Da, un primar ales de toti oamenii care lucreaza noaptea si care se ocupa de reglementarea acestor lucruri, pentru ca ce nu are Bucurestiul – asta e un lucru pe care il reprosez de ani de zile – este viata de noapte. Si va rog nu spuneti acum: “sigur, vine Bucurenci cu clubbingul!” Nuuu. Nu clubbing, ca din acela avem. Bucurestiul nu are viata de noapte: spectacolele de teatru incep la 6 cel tarziu 7, de pilda. Gasesc asta drept un semn al puturoseniei acestui popor care pleaca la ora cinci de la birou. Eu ca sa ma duc la ora sase la teatru trebuie sa rup ore de birou pentru ca eu nu termin la ora 5. La ora 23 nu mai e nimeni pe terase, pentru ca nu mai ai ce face. Nu spun ca imi doresc un popor de stalpi de carciuma cum am fost si cum riscam sa redevenim, eu imi doresc o populatie mondena care iese in oras ca sa faca diverse lucruri nu ca sa stea numai cu nasu-n bere si sa converseze cu aceeasi veche gasca. Mi-as dori sa mearga la teatru, la spectacole de arta contemporana, sau de teatru alternativ sau sa se plimbe pe strada. Imi doresc ca fiecare sa aiba mica lui descoperire sa iti spuna: “vino cu mine ca stiu un loc unde se intampla chestia asta” Nu se intampla nici o “chestie exceptionala” de care sa stie macar 100 de oameni si care sa mearga acolo. Noua ne lipseste viata culturala de noapte, nici macar activitati sportive sau recreative nu exista. Daca vrei sa faci sport la ora unu noaptea… este o activitate foarte haioasa, sa iesi cu prietemnii noaptea si sa faci… nu stiu, bungee jumping, la 12 noaptea. N-ai cum. La noi totul este incadrat incontinuare intr-un orar communist, mai lipseste anuntul acela “Intre orele 22.00 -7.00 va rugam pastrati linistea.” Da, dar pe de alta parte nimeni nu ar vrea sa investeasca in ceva pentru activitati nocturne pentru ca se gandesc ca lumea nu e obisnuita cu asa ceva si prin urmare nu vor fi foarte receptivi. Asta cred ca tine de riscul pe care si-l asuma orice om care incepe o afacere. Daca stii unde sa plasezi aceste activitati, sa te legi de “focarele” deja existente – uite, noaptea in Herastrau langa lag se intampla o gramada de lucruri, chiar in timpul saptamanii – acolo ai putea incerca face ceva. Sigur ca nu poate fi usor la inceput, de aceea consider ca nu primarii trebuie sa faca ceva, trebuie facut ceva la nivelul oamenilor de afaceri, sau "patronilor" de afaceri din capitala. Este vorba de oameni care isi pot permite sa investeasca in ceva care nu aduce profit imediat. Faci o emisiune de cultura la TV. Prejudecata este ca toate emisiunile de cultura sunt plictisitoare, cel putin la noi; cultura nu face rating. Care ar fi reteta sau coordonatele unei emisiuni de cultura care sa inlature asemenea prejudecati?Mai intai trebuie sa spun ca este vorba de doua lucruri separate. Ca emisiunile de cultura nu fac rating, este un fapt. Ca emisiunile de cultura sunt plictisitoare este o prejudecata. O emisiune de cultura nu poate face rating pentru ca nu poate sa sara de un anumit procent din populatia activa educata.O reteta… o reteta foloseste Ioan T. Morar in "Lumea citeste" in care invita o vedeta si un om de cultura. Este o reteta pe care o mai folosesc si eu uneori la Cultura Libre, insa nu ca format al emisiunii. Eu imi mai permit sa fac lucrul asta, uite l-am avut invitat pe Ernest de la Big Brother. Eu nu vreau sa o fac tot timpul pentru ca genul asta de haiducie culturala, de haiducie de rating pe mine nu ma intereseaza: luam rating de la Ernest si i-l dam unui tanar scriitor... Reteta aceasta nu functioneaza tot timpul, eu am unele indoieli legate de oamenii care urmaresc aceste emisiuni. Ma gandesc ca cine e interesat de Irinel Columbeanu nu e interesat si de ce citeste el, iar cine e interesat de citit nu prea vrea sa il vada pe Columbeanu.

Da, obtinem un public divers pe care sigur vrem sa il cultivam si atunci ajungi iar la problema: cui i se adreseaza emisiunea culturala: publicului deja educat sau publicului pe care vrea il educe?
"Lumea citeste" mi se pare excelenta pentru a doua varianta, "Garantat 100%" pare o emisiune pentru publicul deja educat. Eu incerc sa ma adresez unui public mixt prin Cultura Libre, incerc sa arat ca exista viata in cultura, ca si in cultura oamenii se cearta si cearta este cea care face rating. Insa omul de cultura de la noi este reticent la cearta… el este mai degraba polemist, intr-o revista, nu vine la TV sa isi puna poalele in cap. Eu aici identific o problema legata de cultura conflictului la noi, pentru ca eu nu chem pe nimeni in emisiune pentru poale in cap, insa reticenta persistenta reflecta probleme interne legate de perceptia conflictelor. Si totusi e cu atat mai ciudat cu cat in reviste uneori se cearta chiar violent.Foarte violent. Eu am fost surprins cand pentru Cultura Libre am intampinat reticenta extrema in a aduce conflictul din revista, de pe hartia tiparita, pe sticla. Si am fost si mai siderat sa constat o atitudine… retrogada din partea unor oameni de cultura care nici macar nu voiau sa apara impreuna cu adversarul lor de opinie. Cu alte cuvinte nu se puteau cobori la nivelul la care sa apara alaturi in aceeasi emisiune. Si vorbim despre acelasi om pe care il care injurasera in urma ce doua zile in ziar, caruia ii dedicasera un foileton, din cauza caruia isi pierdusera ore in sir de scris. Ori asta tradeaza o problema foarte grava, intelectualii nostri nu au constiinta de clasa. Eu o numesc un fel de mineriada interna a intelectualilor.

Ce poti sa imi spui despre proiectul Mari Romani. Ce relevanta are topul acesta pentru public?
In primul rand ne prezinta o fresca a valorilor acestui popor, poporul pe care nu trebuie sa il mai intelegem ca 1 milion (daca…) de oameni educati ci ca 22 de milioane, din care 16 sa zicem se uita la televizor. Din aceasta perspectiva topul este unul chiar optimist. Ma asteptam sa arate mult mai rau. Mie nu mi-a venit sa cred ca Eliade a ajuns intre primii zece.

Dar chiar crezi ca Eliade e citit, sau e doar simbolul de care stie toata lumea?
Dar nu asta conteaza. Nu ma intereseaza ca Eliade sa fie citit de publicul incult din tara asta. Eu vreau ca ei sa stie ca acest om este cel mai cunoscut roman din afara granitelor tarii. Asta e o obsesie scolara: sa ne citim poetii… Nu! Sa-i intelegem, sa stim cine sunt, pana la citit mai e mult. Noi promovam o cultura care intrezice lectura tocmai pentru ca pretindem sa se citeasca prea mult. "Cum… n-ai citit asta?!" Intreaba profesorul, parintele, moderatorul de emisiune, ba chiar sunt intrebari pe strada – nu stiti de cartea cutare a autorului cutare? Asta e snobism. Repet: important este ca romanii stiu cine e Eliade.

Tu spuneai insa ca e o radiografie a valorilor poporului. Din moment ce ei nu stiu de Eliade decat dupa nume crezi ca asta reflecta o adevarata valoare a lor?
Este vorba de un model, un fel de Stea Polara, ceva dupa care te orientezi. Ai fost pe Steaua Polara, crezi ca astronautii au fost pe ea, stiu cum arata? Nu, este ceva dupa care se orienteaza. Si problema este: ne orientam dupa Becali, Vadim dupa Vlad Tepes sau dupa Carol I, Mircea Eliade, Brancusi… Niste simple nume. Modelele romanilor mi s-au parut in mare surprinzator de bune. Si am speranta ca marele roman in urma voturilor va fi ales unul de toata mandria.

Dar daca ar fi sa faci un top al marilor bucuresteni? Cine ar fi dupa tine pe primele trei locuri?
Mi-e greu sa imi dau seama cum s-a definit 'bucurestean" de-a lungul istoriei. In primul rand ar fi Pache Protopopescu, primarul Bucurestiului, apoi Carol I caruia ii datoram mult din ceea ce este Bucurestiul astazi. Se zice ca atunci cand a venit in tara si a vazut Palatul Regal a intrebat carui boier ii apartinea respectivul conac… si i s-a raspuns "Este conacul Majestatii Voastre." Si al treilea pentru mine ramane Caragiale pentru felul in care a reusit sa suprinda spiritul strazilor acestui oras. Bucurestiul de la sosea, al celor care mai spun uneori mon cher dar care azi mai este gustat doar de o anumita elita.
(interviu - Dragos Bucurenci)

Sambata, Ianuarie 6, 2007, 02:11 PM 

Interviu - Cristian Manafu
     media: 0.00 din 0 voturi

"...Biz si Campaign si nu in ultimul rand manafu.blogspot.com. Adica un amestec de online si offline care fac din Cristi una dintre cele mai pertinente voci din mass-media si comunicare autohtone, care crede in viitorul new media in Romania, dar, realist, ne explica de ce media traditionala va avea inca ceva ani "partea leului". Desi are un cont de blog de 2 ani, abia de curand, spune el, l-a prins microbul. Ideea de "tricou de blogger" ii apartine. Cand va avea primul milion (sic) va investi, printre altele, in Internet (si o particica va primi si Metropotamul :)). Prietenii din agentiile de publicitate si nu numai ii vor face cadou atunci o sapca hand-made cu incrustatii, pentru a tine pasul cum se cuvine cu brandul Manafu...

De ce nu ai facut public faptul ca ai un blog timp de doi ani?
Pentru ca nu l-am avut. Adica am avut contul, dar nu am avut blogul. La un moment dat am inceput sa postez niste editoriale chiar si retroactiv, dar nu blogam consecvent si ca la carte. Am multe conturi pe diverse site-uri inca de la inceputul activitatii lor, fara sa le folosesc. Ma gandesc ca la un moment dat o sa le folosesc si as vrea sa o fac folosind numele meu ca user name. Asa a fost si cu Blogspot (pe vreme aia nu era sub Blogger-Google). Eu nici acum nu l-am facut public, nu mi-am facut bannere, tricouri ca altii si nici nu mi-am pus in fiecare mail trimis adresa blogului, tot ca altii

Am vazut ca in ultimul timp postezi mai frecvent pe blogul tau. Ce te-a determinat sa faci asta? Ai fost prins de revolutia blogurilor?
Cred ca vara, in iunie-iulie, comunic mai mult. Acum trei ani pe vremea asta lucram la un proiect social desfasurat via Internet. Am muncit atunci zile si nopti... Acum, cred ca sunt obsedat de ideea ca Deea (deea.supermagnet.ro) ma va intrece in trafic.ro si caut tot felul de idei prin care sa atrag si mai multi utilizatori.
Serios, cred ca postez mai mult acum pentru ca a inceput sa imi placa din ce in ce mai mult, am putina experienta in blogging si putin mai mult timp liber.

Ce bloguri citesti? Folosesti vreun cititor de RSS-uri sau direct?
Folosesc Bloglines. A fost o solutie salvatoare pentru mine. La inceput vizitam blogurile manual, rand pe rand, si pierdeam mult timp. Acum folosesc Bloglines mai mult ca Google si am ajuns sa citesc si mai multe bloguri. Cred ca vreo 60-80. Si numarul creste saptamanal.
Ce bloguri citesc? Incep cu the usual suspects (radu, russell, zoso, dragos, orlando, techcrunch, metropotam si mai multe blog-uri cu si despre reclame), apoi trec la cei cu care cred ca am ce sa vorbesc offline (ovidiu caprita, vivi, gusti, ionut oprea, eduard, victor, dorin, madalin, carmen), nu uit si noile descoperiri (vladimir, hotnews, engambament, vizionar, jobsessive), pentru ca in final sa citesc creatiile fetelor (andressa, deea, gorgeoux, cultura-vura).

Crezi ca bloggerii au nevoie de o comunitate sau de un sentiment de apartenenta sau prefera solitudinea? Intrebam acest lucru pentru ca tocmai ai initiat "tricoul de blogger".
Da, e nevoie de cineva sa ii adune la un loc, fie offline, fie online, dar nu sub titulaturi care incep cu cuvinte mari gen revolutie sau conventie. Nu cred ca bloggerii prefera solitudinea. Dimpotriva. Blogging-ul e o forma de socializare atunci cand nu ai timp si spatiu sa te intalnesti efectiv cu cineva. Dovada e si faptul ca multi bloggeri sunt interesati de intalniri pe terase sau in cluburi si chiar de revolutii si conventii.

Stiu ca tu te-ai gandit la o "adunatura" offline si ai reusit sa faci un "duplex" online-offline cu RoBlogFest.
Eu am propus sa facem un blog a blogurilor si momentan chiar lucrez la proiect. Tricoul de blogger e o alta forma de a aduna bloggerii intr-o comunitate. Sunt acum in jur de 55 de solicitari pentru tricou, unele din strainatate si din afara Bucurestiului. Asta ma face sa cred ca ideea a functionat.

Crezi ca in cazul unui blog traficul poate schimba calitatea articolelor?
Nu prea inteleg sincer intrebarea...
Raspunsul e "Nu". Blogul e tinut de un om care nu devine mai destept daca ii creste traficul. Devine poate mai atent la ce scrie. Intreaba-l pe Zoso daca a lasat-o mai moale cu "vorbele" spuse pe bune dupa ce a vazut ca e cel mai citit blogger roman!(sper ca am inteles totusi intrebarea)

Daca ai avea un milion de euro, in ce ai investi in Romania?
Internet, e-commerce, retail, real estate, consultanta.

Ai o experienta considerabila in domeniul editorial. Ce strategie crezi ca are nevoie o revista, mai ales una de nisa, pentru a avea succes, in conditiile in care Internetul devine un substitut tot mai serios al publicatiilor offline?
Sa gaseasca nisa potrivita unde exista o cerere de informatie sau macar un target consistent, unde nu sunt alte titluri sau nu exista deja un "monopol", unde Internetul nu a prins (la target), unde exista advertiseri si unde exista oameni potriviti sa o scrie.
Nu cred ca Internetul devine un substitut pentru presa traditionala. Multe ziare au scazut in tiraj pentru ca piata publicatilor overall a crescut considerabil in ultimii 3 ani, pentru ca gusturile s-au schimbat, pentru ca oamenii in general sunt mai ocupati si au mai putin timp liber (stiai ca un roman sta in supermaket 2 ore in timp ce un occidental doar 30 de minute?!), pentru ca unii au avut marketing mai puternic decat altii, pentru ca unii au fost consecventi si altii nu si cred ca si din cauza unor probleme tehnice de auditare. Evident Internetul a avut un efect asupra scaderii tirajelor, dar nu cred ca Adevarul a scazut pentru ca numarul utilizatorilor de net a crescut. Sa ne gandim ce target are Adevarul sau a avut... (Sincer, mie imi place Adevarul acum).

Crezi ca in Romania media traditionala va pierde cota de piata in confruntarea cu formele de publicare exclusiv online (fie profesioniste fie non-profesioniste - i.e. bloguri)? Cand crezi ca vom ajunge la un tipping point local?
Nu. Media traditionale (tv, radio, print) vor fi la putere cel putin in urmatorii 5 ani la noi. Sau poate pentru totdeauna, caci ceea cenumim noi new media acum va fi probabil integrat de old media.
La noi sunt probleme cu continutul. Nu avem provideri seriosi online. Agregam foarte bine, preluam comunicate de presa sau traducem de pe alte site-uri, dar mai putin generam content. Sunt cateva site-uri pentru femei, despre finante-banci care au facut niste pasi inainte spre content original, dar cam atat.
Si mai e un aspect interesant aici. Cred ca in urmatoarea perioada, user-ul obisnuit va genera cel mai bun content online, dovada o fac blogurile astazi si poate in curand comunitatile gen MySpace. Cred insa ca pe diverse nise online-ul va fi la putere.

Exista branduri in onlineul romanesc? Cum crezi ca vor ajunge la vizibilitate si awareness?
Nu cred ca exista. Metropotam e un brand frumos in care as investi o parte din milionul ala de dolari sau euro. HotNews e un semibrand, un nume cu awareness mai degraba, desi nu imi place (cum suna, numele...), Eva.ro e un brand, Cinemagia e un brand. A, era sa uit. Softpedia e cel mai tare brand romanesc online.

Care este brandul romanesc preferat, daca ai vreunul?
Dacia, Bergenbier, Arctic, Dorna, Borsec si altele. Dar cred ca cu exceptia Dorna, produsul in sine a dat putere brandului. In cazul Dorna, marketingul puternic a facut brandul. Cand spun Borsec ma gandesc la apa, cand spun Dorna ma gandesc la reclame si brand experience.

Care crezi ca este in prezent cea mai potrivita forma de a promova ceva intr-un mod eficient pentru bucuresteanul grabit?
Outdoor-ul inovativ. Evenimentele speciale. Mobile marketing.

Ce parere ai de meshurile care acopera Bucurestiul?
Nu una foarte buna...

Crezi ca din punctul de vedere al marketingului, consumatorul bucurestean e diferit de cel din alte orase?
Da. Are acces la mai multe marci si servicii.... Am niste prieteni din provincie care s-au mirat cand au vazut ca pot comanda pizza sau dvd-uri pe Internet... E un pic snob, are poate mai multi bani si e bombardat cu mult mai multe mesaje... Pune un mesh pe un magazin universal in Urziceni si o sa vezi ce atentie o sa atraga. In Bucuresti, eu deja nu le mai vad.

Este mai eficient advertisingul regional decat cel la scara nationala?
O intrebare buna. Atat timp cat nu avem statii TV puternice regionale, raspunsul meu e "Nu". Nici outdoor-ul nu e dezvoltat, radiourile puternice fac parte (sau sunt afiliate) din retele "centralizate". Cred ca intai ar trebui sa se dezvolte media pe plan regional si apoi putem vorbi despre eficienta campaniilor. "
(Interviu - Cristian Manafu)

Sambata, Ianuarie 6, 2007, 02:01 PM 

Interviu - Marius Chivu
     media: 0.00 din 0 voturi

" M.C. nu mai este de mult timp, cliseistic vorbind, o "tanara speranta a criticii literare". Tanar este, dar vocea sa critica s-a facut bine-auzita in ultimii ani in reviste culturale sau la televiziune. Acum, il puteti citi saptamanal in Dilema veche si lunar in Dilemateca. Ii place ca in ultimul timp tinerii au schimbat lucrurile in mediul cultural, dar il enerveaza faptul ca pentru unii comunismul a ajuns cool. Crede ca incultura e nociva si nu considera cartea un produs doar pentru intelectuali, ci si o forma de divertisment si de petrecere a timpului liber.

De unde iti cumperi carti?
Cele mai multe le cumpar de aici, fireste, din librarii si din anticariate. In masura in care subiectul ma intereseaza si cartea respectiva nu a fost tradusa la noi, iau si de afara. Din Franta in special.
Ti s-a intamplat sa nu-ti placa o traducere si sa-ti comanzi cartea in original?
Nu, nu mi s-a intamplat. Au fost traduceri care nu m-au satisfacut, dar nu la carti chiar atat de importante incat sa vreau neaparat originalul.

Downloadezi carti de pe Internet?
Foarte rar. Nu-mi place sa citesc pe monitor. Contactul cu hirtia este pentru mine de neinlocuit, iar cititul pe monitor frustrant, obositor si rece.

Prin alte parti ale Europei lumea citeste pe strada, in metrou, in locuri publice. Exista la noi jena de a fi vazut citind in locuri publice?
Intr-adevar, acesta este unul dintre multele lucruri placute care iti atrag atentia afara. Cand am fost la Paris, de exemplu, primul lucru pe care il faceau multi cand intrau in metrou era sa scoata o carte din geanta. Am vazut citindu-se romane politiste, autori la moda ca Marc Levy, dar am vazut si tipi care citeau Rasa si istorie de Levi-Strauss, deci si lecturi chiar grele.
La noi nu e vorba de jena, cred ca e lipsa obisnuintei. Pe de alta parte, mi s-a parut ca in ultimul timp am vazut mai multi tineri care citesc in mijloacele de transport, mai ales in metrou. Cititul in public e absolut normal, nicidecum un act de curaj sau de nonconformism.

Dintre romanele pe care le-ai citit, care descrie cel mai bine viata din Bucuresti? Nu neaparat acum.
Depinde de care Bucuresti vorbim. Daca e vorba de Bucurestiul rau famat al secolului al XIX-lea, avem romanele de crime si mistere: Bujoreanu, Barontzi, Aricescu si multi altii.
Bucurestiul interbelic apare cel mai bine ilustrat in romanele de mana a doua, de pildă la Cezar Petrescu cu Calea Victoriei. Mahalaua din acea perioadă a descris-o G.M. Zamfirescu. La Mateiu Caragiale avem un alt Bucuresti, nocturn, boem-libertin, iniţiatic. Bucurestiul mitic apare la Eliade.
Mai avem Bucurestiul oniric si subteran din Nostalgia şi Orbitoarele lui Cartarescu. Un Bucuresti al zilelelor noastre, în cheia caricaturala a militantismelor religioase si al utopiilor politice gasim la Bogdan Suceava, in Venea din timpul diez. De curind, Humanitas a publicat un foarte interesant volum de poeme dedicate Bucurestiului de Stefan Baciu, poetul roman care a dus avangarda europeana la Honolulu.
Avem asadar mai multe imagini al Bucurestiului, un Bucuresti construit din bucati care nu apartin, toate, realitatii. Pentru imagini mai conforme cu realitatea avem insa minunatele carti la granita dintre document si literatura ale Ioanei Parvulescu: In intimitatea secolului 19 si Intoarcere in Bucurestiul interbelic.

Apropo de utopiile politice, unde ti se pare ca se vad cel mai bine urmele comunismului?
In mentalitate. Comunismul ne-a dezechilibrat cu totul si pe o perioada care va mai dura. Arhitectural vorbind, avem o tara plina de blocuri. Ca in melodia lui Valeriu Sterian: “ce oras frumos, fabrici si uzine”... Dar peisajul e sumbru mai degraba la nivelul omului comun de pe strada.
Tinerii care au luat, in ultimii ani, fraiele culturale sunt pe cale sa schimbe cu totul peisajul cultural. Ei sunt primul semn ca depasim in cultura anumite obisnuinte si prejudecati mostenite. In edituri, in teatre, la reviste lucreaza multi tineri, se promoveaza autori tineri, regizorii tineri cistiga premii dupa premii.... In cultura batalia a fost castigata de tineri.

Cum vad tinerii comunismul?
Mi se pare ca il recupereaza mai mult amuzindu-se fara a intelege ce a insemnat cu adevarat dictatura. E misto ca avem reclame cu Ceausescu si ca Vasile Ernu scoate o carte in care are nostalgia statului la coada si cere momente de reculegere pentru Lenin. Din pacate, nu acesta a fost adevaratul comunism. Daca Ernu si-ar citi cartea in fata bunicului meu care a trecut pe la canal si care si-a pierdut tot pamintul si animalele la colectiv, s-ar alege cu o lopata peste fata.
Tinerii resemantizeaza trecutul fara sa-l cunoasca, mai ales ca au o memorie precara a comunismului, iar unii deloc. In cheie ironica, orice ideologie se imblanzeste si poate deveni cool. E destul de creepy, ar trebui sa fim ceva mai atenti. Fireste ca trebuie sa radem de trecut, e o buna forma de terapie. Din fericire, nu mi se pare un curent de opinie univoc.
Bine, socialismul e o tendinta a tinerilor din toata Europa, care nu l-au trait direct
Da, pentru ei e o utopie inca valabila si aici e o intreaga discutie in care nu vreau sa intru.

Te consideri urban?
(Rade) Eu sunt crescut de bunici, am facut chiar gradinita la tara, intr-un sat de linga Horezu, apoi am facut liceul in Rm. Vilcea, un oras de provincie. Provincia e si ea tot o forma de “tara”. Din punct de vedere social, nu sunt un “produs” urban. Dar cultura mea urbana exista si ea se datoreaza in primul rand meseriei de redactor al Dilemei vechi unde ma ocup de pagina de actualitate culturala. Nu sunt insa genul care sa imbratiseze cu totul cultura urbana. E la moda, dar nu ma omor dupa ea. Poate tocmai de aceea.

Cum e viata culturala in provincie fata de Bucuresti?
Depinde de care provincie vorbim. In orasele mari - Cuj, Iasi, Timisoara - exista scriitori si artisti buni si lucrurile se misca, cu dezavantajele de rigoare. Dar daca vorbim de provincia mica, de sutele de orasele ale tarii, lucrurile sunt radical diferite. Editurile si presa culturala locala sunt mediocre. Nu e un sol fertil pentru cultura. Ramnicu Valcea, de pilda, e un oras, cultural vorbind, aproape mort. Majoritatea tinerilor talentati pleaca la facultate in orase mari si nu se mai intorc.
In Bucuresti, mediul cultural e vast si variat, aici ai acces la informatia de prima mana, intri intr-un cerc de oameni care fac acelasi lucru cu tine, mergi la premiere, la concerte, la spectacole, la conferinte la care, in provincie, nu ai acces. Din pacate, inca nu s-a descentralizat campul cultural romanesc. E doar o vorba.

Dilemateca e suplimentul Dilemei vechi sau nu? Era necesara o revista exclusiv despre carti?
Se face aceasta confuzie. Dilemateca nu este suplimentul Dilemei, desi cei care fac Dilemateca fac parte si din redactia Dilemei vechi sau sunt colaboratori. Dilemateca este o revista de sine statatoare.

Era necesara aceasta revista?
Noi am vazut ca piata de carte romaneasca a crescut mult in ultimii ani: cartile arata aproape de standardele europene, editurile au inceput sa investeasca in promovare, oamenii au inceput sa cumpere carti si sa citeasca mai mult, mass-media pare mai interesata de carti, au aparut multe emisiuni culturale, unele de succes daca e sa-i enumeram pe cei care le fac: Cristi Tabara, Dan C. Mihailescu, Catalin Avramescu, Ioan T. Morar, eu (Rade)...

Ce inseamna asta?
Pur si simplu ca lumea citeste si prin asta inteleg cititorul mediu, nu cel specializat, care a facut filologie. De aceea Dilemateca si-a propus sa se ocupe de tot ce inseamna piata de carte. Nu e o revista de literatura, e o revista dedicata cartilor, autorilor, oamenilor din spatele cartilor si, in general, se ocupa de cam tot ce trebuie sa stie cineva despre piata de carte din Romania si nu numai. Dilemateca este revista celor ce citesc.

Ce revista care sa faca familiara aceasta lume a cartilor mai exista pe piata?
Revistele culturale de pana acum erau majoritatea literare si aveau un program publicistic in virtutea unei ideologii culturale fie ea postmoderna, liberala, indreptata spre tineri, fie mai conservatoare. Ne-am dat seama ca acestea sunt deja niste reviste de nisa, cu un public asumat restrans si ca ele nu se mai adreseaza cititorului acela din metrou. Multe reviste nu ofera un ghid de lectura pentru carti practice, de stiinta, istorie, antropologie... De aici a pornit Dilemateca – o revista structurata pe recenzii pe genuri, acoperind toate tipurile de carti, urmarind sa familiarizam cititorul cu lumea editurilor, a librariilor, a locurilor de citit, sa facem interviuri si anchete cu scriitori. Toate acestea dincolo de orice ideologie, scoala literara, cenaclu, de orice lupta culturala. Doar in numele lecturii.

Ziceai de publicul specializat. Se poate vorbi de absolventii de filologie ca despre un public specializat?
Intreb asta pentru ca stiu ca ai predat o perioada un seminar la Litere Bucuresti, considerata cea mai prestigioasa facultate de profil din tara.
In mod normal da, absolventul de filologie ar trebui sa fie un cititor educat, care are o relatie cu cartea la un nivel superior. Am vazut insa in ultimii ani ca lucrurile sunt amestecate. Mi se pare ca nivelul celor care vin la Litere e foarte scazut, probabil si datorita liceului, unde sistemul este imbatranit, blocat in vechi mentalitati, unde schimbarile se produc foarte greu. Elevii vin putin pregatiti, la Litere nu se intra greu, aproape oricine poate sa urmeze aceasta facultate.
Mai e si motivul ca au picat la alte facultati, cum ar fi Drept sau Comunicare.
Da, e semnificativ faptul ca multi ajung sa faca aceasta facultate din pozitia de a treia, chiar a patra optiune. Deci constrinsi tot de nivelul lor educational scazut. Sunt putini care au chemare, pare un cuvant desuet, stiu, dar pentru lectura trebuie sa ai o anumita pasiune. Nu stiu in ce masura am mai gasit-o la generatiile recente.

Pe de alta parte, ok, termini Litere, dar ce faci apoi?
Exista si un numar extrem de restrans de optiuni post-universitare, intr-adevar, si se castiga putin in domeniul asta. De aceea spun ca e nevoie de pasiune. Cu pasiune se rezolva multe necunoscute.

Incultura e nociva? Sunt argumentate afirmatiile gen “nu se mai citeste”?
Incultura e nociva, fireste, si, pina la urma, costa si mult. Nu stiu cit si citi mai citesc si daca trebuie sa ne ingrijoram. Daca e sa ne gandim statistic, acum sunt mai multi cititori decit in orice alta perioada a istoriei. Asta pentru ca numarul de oameni a crescut considerabil. Cartea e importanta, e foarte importanta, dar nici nu am aroganta sau inocenta, spune-i cum vrei, sa cred ca numai cartile iti ofera cultura. Ce e evident, e faptul ca oricind putem citi ceva mai mult si asta nu strica niciodata.

Ma refeream la altceva. Cineva e foarte bun in domeniul afacerilor, de exemplu, altcineva in mecanica, altcineva in informatica, altcineva in literatura. Daca un literat nu stie sa faca suruburi, de ce cel care face suruburi ar trebui sa citeasca?
Da, o carte nu este un produs doar pentru intelectuali. Ea ar trebui sa fie o forma nu doar de educatie si de reflectie, dar si de divertisment. Cand spui carte nu te referi neaparat la un autor presocratic sau la un prozator postmodern care foloseste in scris teorii ale fizicii cuantice. Cartile inseamna si basme, si romane politiste, romane erotice, de aventura, care iti ofera o alternativa la televizor si la Internet, de pilda.
Cartile sunt un mod de petrecere a timpului liber. Aici mi se pare problema, la noi s-a pierdut obisnuinta de a petrece timpul liber cu o carte. Din cauza diversificarii si a tentatiilor mass-media. E mult mai usor sa privesti un film decat sa citesti un roman in care se intampla exact aceleasi lucruri. Vizualul e insa mai atractiv si cere un efort mai mic decat cititul, care se bazeaza de fapt pe imaginatie. Televizorul incurajeaza lenea, la televizor te poti uita si adormit. Cartea iti cere atentie si fidelitate. E mai greu.

Ce parere ai de cultura care a coborat in strada? Graffitti-urile sunt arta?
Nu pot spune ca imi plac foarte mult, dar ma intereseaza. Merg pe strada si caut cu privirea stencilurile de pe cladiri, unele sunt foarte inteligente. Mie mi se par destul de timide, de putin implicate politic.
Ele ar trebui sa aiba o baza activista, anti-establishment mult mai puternica. Mi se pare ca sunt destul de soft si nu ataca dur problemele scandaloase. Uite, de exemplu, cand s-a dispus ridicarea Monumentului Eroilor in Piata Senatului si toata lumea a facut misto ca “e o teapa”, “o scobitoare” etc., as fi vrut sa vad un activism mai puternic al artistilor stradali pus in practica chiar in acel loc.
Dar au fost graffitti-uri fix pe monument, stenciluri cu “Monumentul erorilor”, petitii, etc.
Au fost, dar foarte putin. As fi vrut sa nu dispara niciodata desenele anti de pe monument, sa fie nevoie ca monumentul se fie curatat tot timpul, sa innebuneasca paznicul acela care il pazeste. Altfel nu are nici un rost, am senzatia unei capitulari. Pina la urma am ramas cu monumentul: curat, inalt, stralucitor si kitchos chiar pe locul unde cei ca noi au murit in `89 pentru ca noi acum sa avem libertatea de a ne opune sistemului fie si prin intermediul stencilurilor.

Exista o imagine tip a intelectualui?
Cei care ne reprezinta ar fi acesta: tineri, cu facultate, bursieri, care lucreaza in media, in publicitate, in IT. Fireste ca sunt mai multe tipuri. Dar sunt intelectuali misto si in varsta, foarte bine pregatiti pe zone diverse ale culturii si care tin pasul cu timpul. Sunt altii si mai prafuiti care nu mai inteleg ce se intampla in jurul lor. E firesc sa fie asa. Unii sunt mai bine pregatiti, altii mai superficiali, altii stau in biblioteca, altii citesc pe net. Pericolul vine azi din faptul ca poti mima cu usurinta ca esti un tip educat.

Ce te enerveaza cand mergi pe strada?
Pe mine nu ma enerveaza atit de mult strada. Gasesc savori de observator si in vulgaritatea strazii. E si o forma de protectie. Ma deranjeaza insa marlania. Dar am ales sa traiesc in Bucuresti si atunci accept totul la pachet. Daca adun si trag linie, lucrurile bune sunt totusi mult mai multe.

Ai avut experiente neplacute cu spitalele din Bucuresti. Care sunt problemele sistemului sanitar?
Banii putini cu care sunt platiti doctorii si care te obliga la spaga si investitiile mici in aparatura speciala. Asta creeaza o stare de debandada si de nesiguranta.
Cel mai grav mi s-a parut insa lipsa de comunicare intre medici, intre specialisti. In cazuri complicate, unde sunt implicati, rand pe rand, un neurochirug, un neurolog, un kinetoterapeut etc, lipsa de comunicare e cel mai rau lucru. Nu se lucreaza impreuna si, uneori, nici nu se cunosc intre ei desi toti impart acelasi caz.

Cum e viata in Giulesti?
(Rade) Forza Rapid! Este un cartier linistit. E o prejudecata ca Giulestiul e un cartier rau plin de tigani. Nu sunt mai multi decat in celelalte cartiere. E plin, de fapt, de pensionari rapidisti, linistiti, iar pentru ca e situat la marginea de nord a orasului poluarea nu e o problema. Daca merg un pic pe jos ajung pe faleza lacului Ciurel unde seara cupluri de indragostiti se plimba si privesc soarele care apune pe lac.

Apropo de cupluri, unde iti duci prietena?
Avantajul de a locui in Bucuresti e faptul ca descoperi mereu locuri noi si misto. Nu le desconspir pe toate de teama ca vine lumea si nu mai avem noi liniste. (Rade) Va spun insa un bistro cochet si intim unde poti citi carti si Dilema veche pina vine comanda. Se cheama Bistro-Librarie Arles, e pe str. Carol Davila 60, in zona Cotroceni. "
(interviu Marius Chivu)

Sambata, Ianuarie 6, 2007, 12:56 PM 

Ganduri
     media: 0.00 din 0 voturi

ce manute mici si pufoase..guritza dulce si ochi licurici…miros curat de proaspat si de primavara...cata candoare si dragalasenie…ma-ntreb cum de a reusit divinitatea ca sa creeze micul pui de om ?..asa o frumusete ?...nimic nu se compara cu prima imbratisare a puiului tau drag ... nimic nu poate fi asemenea.. cum sa descri-n cuvinte aceea caldura care te invaluie ? ..cum sa iti strigi intreaga bucurie si-apoi dorinta apriga de a il apara ?...ghemotocul acela mic pe care il imbratisezi cu-atata grija naste in tine sentimente vii, nebanuite ...te rascoleste adanc...simti ca si cum intreaga lumea-ar fi a ta...si-apoi nici nu mai stii cum sa-i oferi iubirea...dozata sau pe toata odata? nu se va sufoca din dragostea ta mult prea mare?

Sambata, Ianuarie 6, 2007, 12:40 PM 

Dor de lumina
     media: 0.00 din 0 voturi

Mi-e dor de muntii verzi si de lumina..
Mi-e dor sa ma cufund intr-un imens ocean de “cald si primitor”
Mi-e dor sa simt usoare adieri de vant
Mi-e dor sa cant

Vineri, Ianuarie 5, 2007, 09:44 PM 

Songs to play_Quincy Jones
     media: 0.00 din 0 voturi

How do you keep the music playing
How do you make it last
How do keep the song from fading
Too fast
How
do you lose yourself to someone
And never lose your way
How do you not run out of new things
To say
And since you know we're always changing
How can it
be the same
And tell me how year after year
You're sure your heart will fall apart
Each time you
hear his name
I know the way I feel for you is now or never
the more I love
the more there
I’m afraid
That in yours eyes I may not see forever, forever
If we can be the best of lovers
yet be the best of
friends
If we can try with every day
To make it better
as it goes
With any luck than I suppose
The music
never ends
http://www.song2play.com/q/quincy_jones-3883/from_q_with_love-17903/how_do_you_keep_the_music_playing-237390.html

Quincy Jones - The Secret Garden
http://youtube.com/watch?v=kGaiAMhOy8U
Just once - The Dude album
http://youtube.com/watch?v=rmwIT78Rq2A&mode=related&search=
Moody's Mood For Love

Vineri, Ianuarie 5, 2007, 03:55 PM 

Durerile de spate
     media: 5.00 din 1 vot

" Tot mai multa lume sufera de aceasta problema legata de sanatate: durerile de spate. Mai ales dimineata, cand vrei sa te ridici din pat si simti cum un pumnal iti strapunge coloana vertebrala. Sau seara, dupa o zi de munca, incerci sa te intinzi pe spate si realizezi ca nu poti sta drept.
· Cauze:
Cauzele pot fi multiple: surplusul de greutate, lipsa de miscare, varsta, socurile sau loviturile, mentinerea timp indelungat a unor posturi sau pozitii neadecvate, precum statul pe scaun la birou, in fata calculatorului, statul in picioare (ortostatismul prelungit), ridicarea si purtarea de greutati, inclusiv ghiozdanul sau geanta de catre copii si adolescenti sau gentile, plasele grele purtate de catre noi, adultii, alcatuiesc conditii favorizante degradarii bruste sau progresive a coloanei vertebrale.
· Metode de prevenire:
· Atunci cand ridicati greutati incercati sa flexati genunchii si soldurile, nu tot trunchiul.
· Daca ridicati greutati, incercati sa duceti in ambele maine cam aceeasi greutate, astfel se formeaza efectul de balanta.
· Daca stati timp indelungat la birou pe scaun sau in fata calculatorului, asigurati-va ca aveti un scaun comfortabil, care permite coloanei vertebrale sa stea in pozitie dreapta. Deasemenea asigurati-va ca aveti un suport pe care sa tineti picioarele ridicate de la sol. Astfel, veti tine genunchii drepti si evitati indoirea coloanei vertebrale.
· Se recomanda repaus de 10 minute, la fiecare 2 ore petrecute in picioare sau in pozitia de sezut. Relaxarea se va face in pozitia culcat.
· Incercati sa practicati orice sport posibil si accesibil. Unul foarte recomandat este inotul. Sportul nu va vindeca durerile de spate dar cu siguranta va va mentine un tonus muscular adecvat, pentru o mai buna functionare a coloanei vertebrale.
· Metode alternative :
· Fitoterapia: Este foarte indicata daca durerile sunt la inceput. Se aplica in zona cu probleme, comprese fierbinti cu musetel. Deasemenea pot fi folosite si comprese cu valeriana, ghimbir sau calin. Daca durerile sunt prea mari si persista in timp, este recomandat sa consultati un medic specialist. "

Joi, Ianuarie 4, 2007, 05:18 PM 

Songs to play_latinoo
     media: 0.00 din 0 voturi

ohhh, o noapte de amooor sa-ncepem... la la la...si la la ...o yehh latinooo..mambooo:))
...................................................................................................................................
Los Locos - Tic tic tac
Celia Cruz - La vida es un carnaval
Elena - Vocea Ta [ Album Full ]

Joi, Ianuarie 4, 2007, 12:56 PM 

O minune
     media: 5.00 din 1 vot

:)

Joi, Ianuarie 4, 2007, 08:05 AM 

Dorintele de baza
     media: 5.00 din 1 vot

EVITAREA : dorinta de a evita durerea si anxietatea
IMPLICAREA CIVILA: dorinta ce vizeaza serviciile publice si justitia sociala
CURIOZITATEA: dorinta de a invata si de a explora
FAMILIA: dorinta de a petrece timp cu rudele
MANCAREA: dorinta de a manca
ONOAREA: dorinta de a adera la un cod etic
INDEPENDENTA: dorinta de autonomie
ORDINEA: dorinta de organizare si coerenta
EXERCITIILE FIZICE: dorinta de miscare si exercitiu
PUTEREA: dorinta de a controla
RESPINGEREA: dorinta de a evita refuzurile sociale
SEX: dorinta de rasplata sexuala
CONTACTUL SOCIAL: dorinta de companie
PRESTIGIUL SOCIAL: dorinta de a fi recunoscut
RAZBUNARE: dorinta de retaliere
(sursa: http://psiholife.ro/)

Marti, Ianuarie 2, 2007, 04:09 PM 

Songs to play_Alejandro Sanz
     media: 0.00 din 0 voturi

ALEJANDRO SANZ - No es lo mismo
http://www.youtube.com/watch?v=n5Z3LPzW20Q&mode=related&search=


Corazon partio
http://www.youtube.com/watch?v=tJoYBrzcyEs
http://www.youtube.com/watch?v=RnpFoutuQes

Quisiera Ser - Alejandro Sanz
http://www.youtube.com/watch?v=NSoEVcpCBE8&mode=related&search=

Alejandro Sanz and Destiny's Child Quisiera Ser
http://www.youtube.com/watch?v=HVG9OPW5q4M

Una noche - Alejandro Sanz & The Corrs
http://www.youtube.com/watch?v=pZexyBQXgZw&mode=related&search=

ALEJANDRO SANZ - The hardest day /Me ire/
http://www.youtube.com/watch?v=yIrOdrSMzZc&mode=related&search=

ALEJANDRO SANZ Y SHAKIRA - Te lo agradesco pero no
http://www.youtube.com/watch?v=UKsjIOudCV8&mode=related&search=

ALEJANDRO SANZ Y SHAKIRA - La tortura
http://www.youtube.com/watch?v=367ZBnShEL4&mode=related&search=

Marti, Ianuarie 2, 2007, 03:41 PM 

Songs to play_Destiny's child
     media: 0.00 din 0 voturi

Brown eyes - Destiny's child
http://www.youtube.com/watch?v=YmtnLS3GrwM

No No No
http://www.youtube.com/watch?v=OthTAl05HfM&mode=related&search=

Free
http://www.youtube.com/watch?v=7Sj5dOIPdi0

With Me
http://www.youtube.com/watch?v=v5rpBiE596Q&mode=related&search=

Lose My Breath (DJ A2B Remix)
http://www.youtube.com/watch?v=yXmIKCU6TZU

Destinys Child VS MC Hammer
http://www.youtube.com/watch?v=3wB7Cm2hxes

Marti, Ianuarie 2, 2007, 01:00 PM 

Songs to play_Staind
     media: 0.00 din 0 voturi

Outside - Staind
http://www.youtube.com/watch?v=PBTq3rJJ33I&mode=related&search=

Fade - Staind
http://www.youtube.com/watch?v=-b63Scvij6M

Nutshell - Staind
http://www.youtube.com/watch?v=AHawPjVEUfY

Epiphany - Staind
http://www.youtube.com/watch?v=ZZ4iBT63F3U

Marti, Ianuarie 2, 2007, 12:42 PM 

Sarut
     media: 4.80 din 5 voturi

' Pot sa-ti fur un sarut nu pentru mult timp?am nevoie de el doar o viata si apoi ti-l dau inapoi '

Luni, Ianuarie 1, 2007, 02:50 PM 

Songs to play_Inca o zi
     media: 0.00 din 0 voturi

Viata mea alearga zi de zi
De parca ar fi un tren nebun si stiu
Nu am timp acum sa ma opresc
Si nu am timp sa mai respir dar stiu
Nu se mai vede nici o lumina
Zboara tot spre o noua zi
Linistea serii ma va opri...
Inca o zi, inc-o secunda
A mai trecut si iarasi nu am inteles de ce
Timpul zboara atat de repede
Inca o zi, inc-o secunda
Si noaptea se coboara iar
A mai trecut inca o zi ca o furtuna
A mai trecut o zi ca o furtuna

Nu se mai vede nici o lumina
Zboara tot spre o noua zi
Linistea serii ma va opri
Inca o zi...
(Inca o zi - Spin)
http://209.85.135.104/search?q=cache:sl3KFcVyATQJ:muzicadetop.uv.ro/romaneasca.html+inca+o+zi+spin&hl=sl&ct=clnk&cd=11
................................................................................................
(Intrebari - Spin)
http://209.85.135.104/search?q=cache:sl3KFcVyATQJ:muzicadetop.uv.ro/romaneasca.html+spin+intrebari+versuri&hl=sl&ct=clnk&cd=3
s-au spus
o mie de pareri despre viata
nu sunt decat cuvinte, doar atat
nimeni nu va stii niciodata
ce se va intampla
nimeni nu stie de la-nceput
sa-ntrebe inima

cum sa ierti
cand iubesti
cum sa stii cand gresesti
poate
imi spune si mie cineva
cum sa-nveti cum sa taci
cum sa stii ce sa faci
oare, daca nu-ti asculti inima?

uneori
alergi dupa raspunsuri la toate
e un drum ce poate duce nicaieri
nimeni nu va stii niciodata
ce se va intampla
nimeni nu stie de la-nceput sa-ntrebe inima....cum sa ierti cand iubesti...

Luni, Ianuarie 1, 2007, 02:48 PM 

Songs to play_Lil' Lee
     media: 0.00 din 0 voturi

Pentru toti viata'i un joc
Sa oprim clipa in loc
E greu se pare.
Nu e drept doar sa visezi
Poti invinge,dar cand pierzi
Atunci te doare..
Poti iubi sau lacrima
Poti iubi sau poti uita ce e iubirea
De urasti te vei opri
Si atunci noaptea neagra va fi zi
NU vei regreta!
Ar fi pacat cand poti iubi
Sa'ntuneci dragostea...
Poti sa fi tu, nu mai glumi
Poti alunga
Pacatul Evei din inima ta...
N-o sa ai ce regreta
Daca lasi in urma ta
Multa iubire.
E de'ajuns atata rau
Presarat in drumul tau
De orisicine.
Daca iei pe seama ta
Vina ce o poti ierta
Simti ca iubesti cu'adevarat
Nu'i pacat!
Daca n'ai nici un regret
Totul se va schimba,
Lasi tot in urma,
Dar nu vei sti ce va urma...
Ar fi pacat cand poti iubi
Sa'ntuneci dragostea.....
.............................
Nu te opri
Nu dispera
Asculta doar inima ta
Lumineaza-ti chipul si privirea
Nu te-amagi nu conspira
.............................
Indeajuns prezentul.
Vei convinge ca-i ziua ta..


"Viata nu e posibila decat datorita deficientei memoriei si imaginatiei noastre.".. Cioran

Cautare

Aboneaza-te la insemnari


Ultimele poze

Blog Status

Vizitatori:543.008
Insemnari:673
Comentarii:88
powered by
www.ABlog.ro
Termeni si Conditii de Utilizare